Citate/ fraze preferate din „Cum văd eu lumea” de Albert Einstein
1. „Noi nu ştim ce este esenţial în propria existenţă personală, iar altuia nu trebuie să-i pese de asta. Ce ştie un peşte despre apa în care înoată întreaga lui viaţă?”
2. „Trăiesc într-o singurătate care este dureroasă în tinereţe, dar minunată în anii maturităţii.”
3. „Un prieten matematician îmi spunea deunăzi jumătate în glumă, jumătate în serios: „Matematicianul știe desigur ceva, dar, fără îndoială, nu știe tocmai ceea ce i se cere în momentul respectiv.“”
4. „Dacă mă consacru unei ştiinţe nu din raţiuni exterioare, cum ar fi câştigul material, ambiţia şi, de asemenea nu, sau nu exclusiv, pentru satisfacţia sportivă, pentru plăcerea gimnasticii creierului, atunci trebuie, ca învăţăcel al acestei ştiinţe, să mă intereseze în mod arzător întrebarea: Ce ţel vrea şi poate să atingă ştiinţa căreia mă dedic? În ce măsură rezultatele ei generale sunt „adevărate“? Ce este esențial în ea și ce ține doar de aspecte contingente ale dezvoltării?”
5. „După Mach, ştiinţa nu este altceva decât comparare şi ordonare a conţinuturilor de conştiinţă ce ne sunt date de fapt, potrivit anumitor puncte de vedere şi metode probate de noi în timp. Fizica şi psihologia nu se deosebesc deci una de cealaltă în ceea ce priveşte obiectul, ci numai din punctul de vedere al ordonării şi corelării materialului.”
6. „Mai întâi, cred, împreună cu Schopenhauer, că unul din cele mai puternice motive ce conduc la artă și știință este evadarea din viața de toate zilele cu asprimea ei dureroasă și pustiul ei dezolant, din cătușele propriilor dorințe veșnic schimbătoare.”
7. „Schopenhauer a spus o dată: Der Mensch kann, was er will; er kann aber nicht wollen, was er will (Omul poate face ceea ce vrea, dar nu poate să vrea ceea ce vrea).”
8. „Arta medicală n-ar putea supraviețui dacă ar prescrie medicamentele și ar descrie bolile în limbajul de fiecare zi.”
9. „Murphy: Firește că nu este o situație nouă; dar în prezent știința biologică nu e atât de vitală cum este știința fizică. Pe oameni nu-i mai preocupă atât de mult dacă descindem sau nu din maimuțe, cu excepția unor pasionați de regnul animal, care consideră că prin ideea descendenței omului din maimuță se face o mare nedreptate maimuțelor. Nu mai există astăzi acel interes public pentru biologie de pe vremea lui Darwin și Huxley. Centrul de greutate al interesului public s-a deplasat spre fizică. Acesta e motivul pentru care publicul reacționează în felul său la orice nouă formulare din fizică.”
10. „Einstein: Trebuie să faci deosebire între fizician și littérateur atunci când cele două profesii se îmbină în aceeași persoană. Voi aveți în Anglia o mare literatură engleză și o mare disciplină a stilului.”
11. „Murphy: Literatura detestă acel amor intellectualis pentru adevărul logic, care pasionează pe omul de știință.”
12. „Tot ce este de origine empirică în cunoaștere nu este niciodată cert .” (Hume)
13. „S-a spus deseori și, desigur, nu pe nedrept, că omul de știință este un slab filozof.”
14. „Întreaga știință nu este altceva decât o rafinare a gândirii de toate zilele.”
15. „Gândirea logică este în mod necesar deductivă; ea se întemeiază pe concepte și axiome ipotetice.”
16. „Fizica reprezintă un sistem logic de idei aflat în stare de evoluție, a cărui bază nu se poate obține distilând-o prin vreo metodă inductivă din datele experienței, ci numai prin invenție liberă.”
17. „Știința este încercarea de a face ca diversitatea haotică a experienței noastre senzoriale să corespundă unui sistem de gândire uniform din punct de vedere logic.”
18. „Orice om e liber să aleagă în ce sens să-și orienteze străduințele; de asemenea, orice om se poate mângâia cu vorba lui Lessing că mai de preț este căutarea adevărului decât stăpânirea lui.”
2. „Trăiesc într-o singurătate care este dureroasă în tinereţe, dar minunată în anii maturităţii.”
3. „Un prieten matematician îmi spunea deunăzi jumătate în glumă, jumătate în serios: „Matematicianul știe desigur ceva, dar, fără îndoială, nu știe tocmai ceea ce i se cere în momentul respectiv.“”
4. „Dacă mă consacru unei ştiinţe nu din raţiuni exterioare, cum ar fi câştigul material, ambiţia şi, de asemenea nu, sau nu exclusiv, pentru satisfacţia sportivă, pentru plăcerea gimnasticii creierului, atunci trebuie, ca învăţăcel al acestei ştiinţe, să mă intereseze în mod arzător întrebarea: Ce ţel vrea şi poate să atingă ştiinţa căreia mă dedic? În ce măsură rezultatele ei generale sunt „adevărate“? Ce este esențial în ea și ce ține doar de aspecte contingente ale dezvoltării?”
5. „După Mach, ştiinţa nu este altceva decât comparare şi ordonare a conţinuturilor de conştiinţă ce ne sunt date de fapt, potrivit anumitor puncte de vedere şi metode probate de noi în timp. Fizica şi psihologia nu se deosebesc deci una de cealaltă în ceea ce priveşte obiectul, ci numai din punctul de vedere al ordonării şi corelării materialului.”
6. „Mai întâi, cred, împreună cu Schopenhauer, că unul din cele mai puternice motive ce conduc la artă și știință este evadarea din viața de toate zilele cu asprimea ei dureroasă și pustiul ei dezolant, din cătușele propriilor dorințe veșnic schimbătoare.”
7. „Schopenhauer a spus o dată: Der Mensch kann, was er will; er kann aber nicht wollen, was er will (Omul poate face ceea ce vrea, dar nu poate să vrea ceea ce vrea).”
8. „Arta medicală n-ar putea supraviețui dacă ar prescrie medicamentele și ar descrie bolile în limbajul de fiecare zi.”
9. „Murphy: Firește că nu este o situație nouă; dar în prezent știința biologică nu e atât de vitală cum este știința fizică. Pe oameni nu-i mai preocupă atât de mult dacă descindem sau nu din maimuțe, cu excepția unor pasionați de regnul animal, care consideră că prin ideea descendenței omului din maimuță se face o mare nedreptate maimuțelor. Nu mai există astăzi acel interes public pentru biologie de pe vremea lui Darwin și Huxley. Centrul de greutate al interesului public s-a deplasat spre fizică. Acesta e motivul pentru care publicul reacționează în felul său la orice nouă formulare din fizică.”
10. „Einstein: Trebuie să faci deosebire între fizician și littérateur atunci când cele două profesii se îmbină în aceeași persoană. Voi aveți în Anglia o mare literatură engleză și o mare disciplină a stilului.”
11. „Murphy: Literatura detestă acel amor intellectualis pentru adevărul logic, care pasionează pe omul de știință.”
12. „Tot ce este de origine empirică în cunoaștere nu este niciodată cert .” (Hume)
13. „S-a spus deseori și, desigur, nu pe nedrept, că omul de știință este un slab filozof.”
14. „Întreaga știință nu este altceva decât o rafinare a gândirii de toate zilele.”
15. „Gândirea logică este în mod necesar deductivă; ea se întemeiază pe concepte și axiome ipotetice.”
16. „Fizica reprezintă un sistem logic de idei aflat în stare de evoluție, a cărui bază nu se poate obține distilând-o prin vreo metodă inductivă din datele experienței, ci numai prin invenție liberă.”
17. „Știința este încercarea de a face ca diversitatea haotică a experienței noastre senzoriale să corespundă unui sistem de gândire uniform din punct de vedere logic.”
18. „Orice om e liber să aleagă în ce sens să-și orienteze străduințele; de asemenea, orice om se poate mângâia cu vorba lui Lessing că mai de preț este căutarea adevărului decât stăpânirea lui.”
0 Comments