Adevărata feminitate...
În primul rând, trebuie să țină pe tocuri două-trei principii pe care trebuie să le poarte frumos pe unde merge și să danseze cu ele atunci când trebuie.
Poartă rujul pe cuvinte. Știe să le accentueze cu roz pudrat, roșu sau mov. Știe cum să pună sclipici peste cuvintele de bunătate și iubire ca să aducă soarele mai aproape de inima celulilalt.
Nu poartă pe umerii firavi cele mai scumpe genți neapărat. Știe cum să aleagă una încăpătoare în care ar putea ascunde câteva cărți bune ce ar putea să-i elibereze umerii de toată greutatea acestei lumi.
Are în garderobă o rochie cu care poate dansa în ploaie și multe altele în care își poartă simplitatea. Are, de fapt, multe haine simple ca să nu-și încarce personalitatea cu prea multe etichete și viața cu prea multe nimicuri.
Are o pereche de adidași cu care aleargă după trenul pe care tocmai l-a scăpat din gară și încă o pereche în care își încalță toate ambițiile ca să alerge către visele sale până la capătul lumii.
Își potrivește ceasul după pasiunile pe care le are. Știe că toate zilele îi sunt sărbători atunci când aruncă câteva picături de culoare peste o pânză albă. Știe că numai în timpul zero al nopții îi stau foile pe jos, foile pe masă și cerneala pe suflet.
În loc de rimel își pune cerul peste pleoape ca să vadă cum avioanele se joacă de-a distanța, iar păsările își trăiesc viața.
Știe să privească dincolo de El, de omul iubit. Știe că în ochii lui adânci și căprui, în primul rând, se ascund două picături de cafea fierbinți din care poți sorbi numai iubire.
Știe să ierte. Nimeni și nimic nu este perfect, dar toți împreună existăm unii pentru alții.
Știe să vorbească și găsește locul potrivit fiecărui cuvânt. Într-o ceașcă de cuvinte știe când să pună zahărul și când să scoată sarea.
Știe să tacă și așteaptă frumos să se spulbere gălăgia lumii.
Știe să fie autentică și să rămână așa indiferent de furtunile care îi ies în cale.
Știe că nimeni și nimic nu o poate distruge, tocmai de aceea rămâne cu coloana vertebrală a valorilor dreaptă.
Știe din nimic să facă tot. Are propria rețetă după care poate face din lacrimi bucurii supreme și din dragoste – potop.
Știe că inima ei este singura bijuterie de la pieptul unei femei.
În primul rând, trebuie să țină pe tocuri două-trei principii pe care trebuie să le poarte frumos pe unde merge și să danseze cu ele atunci când trebuie.
Poartă rujul pe cuvinte. Știe să le accentueze cu roz pudrat, roșu sau mov. Știe cum să pună sclipici peste cuvintele de bunătate și iubire ca să aducă soarele mai aproape de inima celulilalt.
Nu poartă pe umerii firavi cele mai scumpe genți neapărat. Știe cum să aleagă una încăpătoare în care ar putea ascunde câteva cărți bune ce ar putea să-i elibereze umerii de toată greutatea acestei lumi.
Are în garderobă o rochie cu care poate dansa în ploaie și multe altele în care își poartă simplitatea. Are, de fapt, multe haine simple ca să nu-și încarce personalitatea cu prea multe etichete și viața cu prea multe nimicuri.
Are o pereche de adidași cu care aleargă după trenul pe care tocmai l-a scăpat din gară și încă o pereche în care își încalță toate ambițiile ca să alerge către visele sale până la capătul lumii.
Își potrivește ceasul după pasiunile pe care le are. Știe că toate zilele îi sunt sărbători atunci când aruncă câteva picături de culoare peste o pânză albă. Știe că numai în timpul zero al nopții îi stau foile pe jos, foile pe masă și cerneala pe suflet.
În loc de rimel își pune cerul peste pleoape ca să vadă cum avioanele se joacă de-a distanța, iar păsările își trăiesc viața.
Știe să privească dincolo de El, de omul iubit. Știe că în ochii lui adânci și căprui, în primul rând, se ascund două picături de cafea fierbinți din care poți sorbi numai iubire.
Știe să ierte. Nimeni și nimic nu este perfect, dar toți împreună existăm unii pentru alții.
Știe să vorbească și găsește locul potrivit fiecărui cuvânt. Într-o ceașcă de cuvinte știe când să pună zahărul și când să scoată sarea.
Știe să tacă și așteaptă frumos să se spulbere gălăgia lumii.
Știe să fie autentică și să rămână așa indiferent de furtunile care îi ies în cale.
Știe că nimeni și nimic nu o poate distruge, tocmai de aceea rămâne cu coloana vertebrală a valorilor dreaptă.
Știe din nimic să facă tot. Are propria rețetă după care poate face din lacrimi bucurii supreme și din dragoste – potop.
Știe că inima ei este singura bijuterie de la pieptul unei femei.
