1. „Atât de rar întâlnim, şi încă şi mai rar simţim, adevărata iubire, iubirea faţă de iubire, iubirea nu numai faţă de toţi oamenii, dar şi faţă de tot, de Dumnezeu. Doamne, ajută-mă să trăiesc în această iubire, vino şi sălăşluieşte în mine.”
2. „Astronomia este ştiinţa care arată în modul cel mai limpede cât de iluzorii sunt spaţiul şi timpul. Trebuie să fii complet idiot sau savant pentru a nu înţelege că, dacă sunt atâtea miliarde de kilometri până la Sirius, ar trebui, conform aceluiaşi raţionament, să existe şi stele la distanțe care nici măcar nu pot fi scrise în cifre în spaţiul dintre noi şi Sirius. Iar aceasta ar fi doar o mică fracţiune din distanta până la lumi şi mai îndepărtate, şi tot aşa la nesfârşit. Şi dacă aşa stau lucrurile, e limpede că lumile astea nici măcar nu există, ci ne arată doar că reprezentările noastre sub forma timpului şi spaţiului sunt iluzorii.”
3. „De ce ne avântăm înainte, mereu înainte? Pentru că viaţa e descoperire.”
4. „Presa înlocuieşte tot mai mult comunicarea personală dintre oameni. Această substituţie defavorizează mai ales comunicarea iubitoare dintre oameni. Oricât de mari ar fi avantajele răspândirii presei, acest dezavantaj aproape că înclină balanţa de partea opusă.”
5. „Eu sunt fiinţă spirituală, nonspaţială, atemporală, în condiţii corporale, spaţiale şi temporale.”
6. „Pentru a ierta trebuie să uiţi, să vrei să uiţi pentru ce ierti şi să iei relaţiile de la început.”
7. „Săracii simt o fericire mai mare decât bogaţii, fiindcă satisfacerea nevoilor, îmbrăcămintea, atunci când îţi lipsea, mâncarea, când flămânzeai, casa, când n-aveai un acoperiş, aduc incomparabil mai multă bucurie decât satisfacerea poftelor bogaţilor.”
8. „Să greşeşti luându-i pe oamenii răi drept buni e de o sută de ori mai bine decât să greşeşti în sens invers. Ajută-mă, Doamne.”
9. „Libertatea constă în faptul că omul poate avea bucuria de a se supune conştient legii supreme a vieţii lui.”
10. „La întrebarea de unde a apărut sufletul răspund că nu accept întrebarea. Sufletul, conştiinţa, raţiunea n-au apărut de nicăieri, ele sunt, sunt singurul lucru care există, şi sunt astfel încât în absenţa lor nimic nu există.”
11. „Somnul seamănă perfect cu moartea pentru că se întrerupe conştiinţa, dar nu se întrerupe viaţa.”
12. „Orice om poate fi iubit. Numai că, pentru a iubi astfel un om, nu trebuie să-l iubeşti pentru ceva, ci pentru nimic. Dacă ai să începi să-l iubeşti astfel, ai să găseşti şi motive.”
13. „A întreba dacă există Dumnezeu e ca şi cum te-ai întreba: eu exist? Eu îl cunosc pe Dumnezeu în mine, nu întreg, ci o părticică, o manifestare. Dumnezeu este cel a cărui manifestare sunt eu, iar existenţa lui e la fel de inevitabilă ca a mea.”
14. „Viaţa oamenilor e smintită. Şi viaţa cea veche, şi cea nouă sunt smintite şi se luptă între ele. Viaţa smintită care a îmbătrânit se consideră înţeleaptă, noua viaţă smintită se consideră progres: credinţa, politica, ştiinţa, arta, pedagogia, industria, comerţul, finanţele, agricultura, presa, relaţiile dintre sexe, medicina, psihiatria, tutunul, vinul. Totul e la fel de smintit, şi vechiul, şi noul.”
15. „Toate patimile sunt o exagerare a atracţiilor fireşti, legitime: 1) orgoliul e dorinţa de a şti ce vor oamenii de la noi; 2) zgârcenia e economisirea roadelor muncii altora; 3) preacurvia e îndeplinirea legii perpetuării neamului; 4) mândria e conştiinţa divinităţii tale; 5) răutatea, ura faţă de oameni e ura faţă de rău.”
16. „Demonstrarea existenţei lui Dumnezeu! Poate fi ceva mai prostesc decât ideea de-a demonstra existenţa lui Dumnezeu? A-L demonstra pe Dumnezeu e ca şi cum ţi-ai demonstra propria existenţă. A-ţi demonstra existenţa? Pentru cine? Cui? Prin ce? În afara lui Dumnezeu nu există nimic.”
17. „Caută numai, şi vei găsi înlotdeauna ocazia.”
18. „Moralitatea înseamnă numai să te înţelegi ca manifestare a lui Dumnezeu: fiul, robul Lui, şi prin urmare să înţelegi sensul vieţii în împlinirea voinţei Lui. Imoralitatea înseamnă să te înţelegi ca slugă a persoanei tale, a familiei tale, a patriei, a rasei tale sau a omenirii.”
19. „Esenţa religiei e să nu te vezi doar pe tine şi pe cei cu care eşti în legătură, ci Totul, Totul infinit, şi relaţia ta cu acest tot, cu Dumnezeu. Asta e religia.”
20. „Când te nelinişteşte ceva, încearcă să te lămureşti ce te nelinişteşte, dacă e lucru Dumnezeiesc sau omenesc.”
21. „Omul care trăieşte pentru viaţa trupească şi e condus de interese vremelnice seamănă cu pasărea care fuge cu picioruşele ei firave pe pământ, chinuindu-se, fără să ştie de ce are aripi.”
22. „În ultima vreme simt în fiecare zi că e sărbătoare şi sunt recunoscător pentru binele ce mi se dăruieşte.”
23. „Definirea lumii ca rezultat al mişcării materiei, după Marx, Engels, Feuerbach, Dietzgen e mult mai complicată, incomparabil mai grea şi mai încurcată, şi mai ales mai neîntemeiată decât definiţia dată de Dumnezeu.”
24. „Fără religie, adică fără o relaţie stabilită cu infinitul spiritual, omul nu-i decât o maimuţă fără coadă, care ştie să facă fonografe, baloane, bombe ş.a.m.d.”
25. „E bine să te porţi cu oamenii ca şi cum ţi-ai lua rămas bun de la ei înaintea morţii. Şi nu vei greşi. Oare nu-i totuna dacă te desparte de moarte o jumătate de ceas sau o jumătate de veac?”
26. „Nu împrumuta de la alţii răspunsuri la întrebări până când întrebările nu se ivesc în tine însuţi.”
27. „Activitatea religioasă şi cea ştiinţifică sunt incompatibile. Dacă te ocupi de una o neglijezi pe cealaltă.”
28. „Simplitatea este condiţia indispensabilă şi semnul adevărului.”
29. „Memoria e legătura cu trecutul, iubirea e legătura cu prezentul. Scade legătura cu trecutul, memoria, prin urmare creşte legătura cu prezentul. Nu le poţi stăpâni pe amândouă, cu cât e mai mare prima, cu atât e mai mică a doua. Şi invers. Distrugerea completă a memoriei şi unirea completă cu prezentul prin iubire e moartea.”
30. „Simt din ce în ce mai mult binefacerea uitării.”
31. „Trebuie să ţinem minte mereu trei cerinţe ale binelui: înfrânarea, adevărul şi iubirea.”
32. „Se spune că există trei timpuri: trecut, prezent şi viitor. Ce greşeală grosolană şi dăunătoare. Există două feluri de timp, trecut şi viitor, prezentul e în afara timpului. Şi viaţa adevărată, liberă se află în afara timpului, adică în prezent. Cât de important e să ştim asta. Se poate trăi numai în prezent, adică liber.”
33. „Copiii vin direct de la Dumnezeu...”
34. „Uimitor lucru, cu cât e mai mare răul pentru viaţa trupească, cu tât e mai mare binele pentru viaţa spirituală, în iubire.”
35. „Faptele bune nu pot şi nu trebuie să ne bucure. Bucuria, binele nu se află în fapte, ci în liniştea, în libertatea pe care ne-o aduc.”
36. „Când crezi în iubire n-ai ce să ceri. Trebuie doar să faci.”
37. „Timpul, cum spuneam, e capacitatea de a-ţi imagina două obiecte în unul şi acelaşi loc. Spaţiul e capacitatea de a-ţi imagina două obiecte în acelaşi timp. Mişcarea e capacitatea de a-ţi imagina trecerea obiectelor dintr-un loc într-altul. Numărul obiectelor însă, atât pentru cele infinit mici, cât şi pentru cele infinit mari, nu poate fi închipuit altfel decât infinit. Şi de aceea numărul trecerilor obiectelor din nişte locuri în altele nu poate fi închipuit altfel decât infinit.”
38. „Într-o societate a oamenilor care trăiesc o viaţă spirituală, un om cu însuşiri morale superioare lor va ajunge în mod firesc să-i influenţeze şi să-i conducă. În societatea oamenilor care trăiesc numai viaţa corporală, mireană, inevitabil mereu va ajunge în fruntea lor şi-şi va exercita puterea omul cu cele mai slabe însuşiri morale.”
39. „Lucrul esenţial pe care trebuie să-l fac acum e să mor bine. Ăsta e pentru toţi lucrul esenţial, fiindcă pentru a muri bine trebuie să trăieşti bine. Numai că la 25 de ani nu ţii minte şi nu înţelegi asta la fel ca la 81.”
40. „Iubirea faţă de tot include iubirea de sine, iubirea de sine exclude iubirea faţă de tot. Şi de aceea iubirea faţă de tot învinge iubirea de sine, iar victoria asta e viaţa fiecărui om în parte şi viața lumii întregi.”
41. „Pentru a fi un artist al cuvântului trebuie ca sufletul să ţi se înalţe foarte sus şi să cadă foarte jos. Atunci toate treptele intermediare îţi sunt cunoscute şi poţi trăi în imaginaţie, poţi trăi viaţa oamenilor aflaţi pe diferite trepte.”
42. „Tot ce s-a săvârşit în lumea spirituală rămâne indestructibil când se distrug obiectele materiale.”
43. „Oamenii au înălţat răutatea, spiritul de răzbunare la rang de sentiment legitim, de justiţie, iar propria lor mârşăvie o atribuie lui Dumnezeu. Ce ridicol!”
44. „Patriotismul este imposibil pentru omul care crede cu înţelepciune măcar în ceva.”
45. „Îi judeci pe alţii fără să-i cunoşti. Iar despre tine câte ticăloşii ştii şi uiţi de ele!”
46. „Maşini, pentru a face ce? Telegraful (telefonul), pentru a transmite ce? Şcolile, universităţile, academiile, pentru a învăţa ce? Şedinţe, pentru a discuta ce? Cărţi, ziare, pentru a răspândi informaţii despre ce? Căi ferate pentru a merge încotro? Şi cine merge? Milioane de oameni adunaţi şi supuşi unei singure autorităţi, pentru a face ce? Spitale, doctori, farmacişti, pentru a prelungi viaţa, dar pentru ce s-o prelungească?”
47. „Când stai de vorbă cu un om nu trebuie ca el să vadă că-l iubeşti, ci tu trebuie să simţi adevărata dragoste. (E foarte important.)”
48. „Ştiinţa este azilul de bătrâni sau mai degrabă tărâmul succesului pentru gloată, iar ea e deschisă oamenilor celor mai obtuzi din punct de vedere intelectual şi moral. Ocupându-se cu ştiinţa, omul poate să nu fie conştient de ce face, numărând gângănii sau enumerând cărţi şi transcriind din ele ce corespunde unei teme alese, poate să nu gândească deloc sau să născocească o teorie oarecare în acel domeniu mort şi inutil, şi să fie pe deplin încredinţat că face cea mai importantă treabă din lume.”
49. „Există o lege eternă, umană, a iubirii, iar oamenii de ştiinţă plini de prejudecăţi, studiind animalele, au descoperit legea luptei şi o atribuie vieţii omeneşti. Ce sminteală!”
50. „Nefericit nu e cel îndurerat, ci cel care vrea să provoace durere altuia.”
51. „99%, care sunt sclavi, fac ce poruncesc 1%.”
52. „Aşa cum tot ce e material tinde să se unească, după legea atracţiei, la fel şi tot ce e spiritual tinde să se unească, după legea iubirii.”
53. „Uimitoare prostie sau mai degrabă nebunie, ba cu tot respectul putem spune, au luat-o razna! Tot ce stă la baza vieţii, tot ce înseamnă viaţă şi ar trebui să fie piatra de temelie a oricărui studiu, e lăsat pe dinafară în speranţa că zilele următoare va fi explicat de cutare profesor de la Berlin sau Hamburg. Uluitor!”
54. „Spaţiul e măsura materiei, timpul e măsura mişcării.”
55. „Cunoaşterea şi ştiinţa sunt lucruri diferite. Cunoaşterea e totul, ştiinţa e un fragment. La fel ca diferenţa dintre religie şi biserică.”
56. „Gustul vinului e plăcut, mahmureala e neplăcută.”
57. „Ce păcat că activitatea mentală şi cea morală au devenit aducătoare de bani!”
58. „Boala cea mai cumplită este încrederea în doctori.”
59. „Nimic nu ne uneşte mai mult cu alţi oameni decât gândirea.”
60. „Scrisul e o manie. Să scrii pentru bani. Să scrii cum se nimereşte când n-ai chef seamănă cu prostituţia, te dedai desfrâului când nu-ţi vine.”
61. „Atitudinea serioasă a omului faţă de om este preţioasă.”
62. „Să cerem de la viaţă să se întâmple ce vrem noi e cel mai josnic lucru.”
63. „E absolut inutil să vorbeşti mult. Orice discurs poate fi scurtat, numai că trebuie să munceşti mult pentru a spune ceva pe scurt.”
64. „[Despre Nietzsche.] Mă mir că oamenii îl iau în serios, ba îl mai consideră şi filozof. Nietzsche e unitatea de măsură a gândirii sociale, nivelul ei!”
65. „Ştiinţa nu poate oferi nici morală, nici religie.”
66. „Mi se pare că supunerea faţă de guvern seamănă cu supunerea faţă de o bandă de tâlhari. Guvernul e o adunătură imorală.”
67. „Dacă Hristos şi-ar face acum apariţia, i s-ar cere un autograf şi nimic mai mult.”
68. „Schopenhauer spunea că dacă îi judecăm pe alţii facem ce face şi câinele care latră la imaginea lui din oglindă.”
1. „Decât să înduri sărăcia, mai bine îi găseşti un leac.”
2. „Prosperitatea întregii noastre naţiuni depinde de prosperitatea financiară a fiecărui individ în parte.”
3. „Babilonul a devenit cel mai opulent oraş din lumea antică pentru că locuitorii lui erau cei mai bogaţi oameni din vremea aceea. Aceştia ştiau să aprecieze valoarea banilor. Puneau în practică principii financiare extrem de solide pentru obţinerea banilor, păstrarea şi punerea lor la treabă, fapt care le aducea şi mai mulţi bani. Îşi asigurau astfel tot ceea ce ne dorim şi noi la rândul nostru - un venit pentru viitor.”
4. „Dar nu uita, fiule, că soarele care străluceşte astăzi pe cer este acelaşi cu cel ce strălucea în ziua în care tatăl meu s-a născut şi cu cel ce va străluci atunci când ultimul tău nepot va păşi în lumea întunericului! Gândurile tinerilor - continuă el - seamănă cu stelele căzătoare, ce luminează cerul pentru o clipă, dar înţelepciunea bătrâneţii seamănă cu stelele de pe cer care luminează mereu la fel şi care îi călăuzesc pe marinari în drumurile lor pe mări şi oceane.”
5. „Am descoperit drumul spre bogăţie atunci când am luat hotărârea ca o parte din tot ceea ce câştigam să fie a mea pentru vecie.”
6. „Nu ţi-ai uitat niciodată prietenii, Bansir. De aceea ai atât de mulţi.”
7. „Şi nimeni nu-şi împrumută toată averea, nici măcar celui mai bun prieten.”
8. „Trebuie să păstrezi mereu o parte din tot ce câştigi. Nu trebuie să fie mai puţin de o zecime, indiferent cât de mic este câştigul tău. Dar poate fi şi mai mult, depinde de cât câştigi. Plăteşte-te pe tine însuţi mai întâi!”
9. „Nu te costă nimic să ceri sfaturi, dar ai grijă să le urmezi numai pe cele demne de urmat! Cel care cere sfaturi referitoare la agoniseala-i unui om care nu are nici o experienţă în astfel de probleme, va plăti cu propria-i avuţie naivitatea şi prostia.”
10. „Oportunitatea este o zeiţă mândră, ce nu-şi iroseşte timpul cu cei care nu sunt pregătiţi s-o întâmpine.”
11. „Adevărul este întotdeauna simplu.”
12. „Până şi savoarea vieţii are şi ea limitele ei. Aşa cum buruienile cresc pe orice teren lăsat în paragină, tot aşa dorinţele prind rădăcini în sufletul oamenilor ori de câte ori există speranţa ca ele să fie împlinite. Dorinţele noastre sunt nelimitate, dar cele pe care trebuie întra-devăr să le realizăm sunt foarte puţine. Analizaţi-vă cu atenţie modul de viaţă! Căci acolo veţi găsi anumite cheltuieli ce pot fi reduse sau eliminate definitiv, învăţaţi să apreciaţi fiecare monedă pe care o cheltuiţi! De aceea, alegeţi cu grijă lucrurile pe care doriţi să le cumpăraţi!”
13. „Voinţa reprezintă scopul ferm pe care ţi l-ai stabilit în viaţă şi pe care vrei să-l vezi îndeplinit. Dacă îmi stabilesc un ţel, fie el şi neînsemnat, fac tot ce-mi stă în putinţă să-l realizez. Cum aş mai avea altfel încredere în mine că pot să realizez lucruri cu adevărat importante? Dacă îmi spun: „Trebuie, timp de o sută de zile, pe când traversez podul ce duce spre oraş, să arunc câte o pietricică în râu", atunci asta fac. Dacă în cea de a şaptea zi traversez podul şi nu arunc pietricica în râu, nu-mi spun: „Voi arunca mâine două pietricele", ci mă întorc din drum şi-mi duc promisiunea la bun sfârşit. Iar în cea de-a douăzecea zi, nu-mi spun: „Arkad, este inutil ce faci tu. La ce-ţi foloseşte să arunci în fiecare zi câte o pietricică în râu? De ce nu arunci un pumn plin şi termini povestea?" Nu, nu spun toate acestea şi nici nu le fac. Când îmi stabilesc un ţel, îl duc la bun sfârşit. De aceea, am grijă să nu-mi stabilesc ţeluri greu de împlinit, pentru că iubesc timpul liber.”
14. „Trebuie să păstraţi o parte din tot ceea ce câştigaţi.”
15. „Nu poţi condamna pe cineva pentru succesul pe care îl are doar pentru că a ştiut cum să-l obţină.”
16. „Trebuie să ştiţi, dragii mei elevi, că averea unui om nu o constituie monedele pe care le poartă cu el în pungă, ci venitul pe care îl clădeşte, izvorul de aur care se întoarce în permanenţă în punga lui şi o menţine doldora de gologani.”
17. „Zeiţa nenorocirilor iubeşte tot ce este strălucitor sub soare.”
18. „Cea mai mare plăcere a vieţii unui om este să mănânce smochine din smochinii săi şi struguri din viţa sa.”
19. „De aceea, omul care deţine propria sa casă este un om binecuvântat de zei, căci astfel el îşi reduce considerabil cheltuielile de trai, având aşadar posibilitatea să-şi împlinească dorinţele şi să se bucure cât mai mult de viaţă. Acesta este cel de-al cincilea leac împotriva sărăciei: Deveniţi stăpânii propriilor voastre cămine!”
20. „Cu cât deţinem mai multe cunoştinţe, cu atât câştigăm mai mult. Cel care încearcă să se perfecţioneze în arta în care lucrează va fi răsplătit aşa cum se cuvine.”
21. „Dorinţa de a avea noroc în viaţă este o dorinţă universală.”
22. „Norocul nu aşteaptă pe nimeni. Astăzi este în calea ta, mâine a dispărut fără urmă.”
23. „Din păcate, trebuie să spun că ne răzgândim exact atunci când nu este cazul decât atunci când realmente ar trebui.”
24. „Dorinţele voastre trebuie să fie puternice şi ferme. Dorinţele nedefinite nu se realizează niciodată. Dorinţa unui om de a fi bogat nu reprezintă nimic. Dorinţa de a strânge cinci monede de aur este însă o dorinţă palpabilă ce poate fi împlinită. După ce strângi cele cinci monede de aur, cauţi apoi modalităţi prin care să câştigi zece, apoi douăzeci, iar mai târziu chiar o mie de monede de aur. Învăţând cum să-ţi îndeplineşti o dorinţă modestă, dar palpabilă, înveţi apoi cum să le împlineşti pe cele mari, cu adevărat importante. Acesta este procesul prin care poţi să aduni o avere considerabilă: mai întâi, strângi sume mici de bani, apoi din ce în ce mai mari, o dată cu dobândirea cât mai multor cunoştinţe în acest domeniu. Dorinţele voastre trebuie să fie simple şi bine conturate. Ele nu vor fi niciodată duse la bun sfârşit dacă sunt prea multe sau sunt nedefinite sau depăşesc cunoştinţele financiare ale celui care încearcă să le dea viaţă.”
25. „Spiritul tărăgănării şi al ezitării exista în sufletul tuturor oamenilor. Noi ne dorim cu toţii să devenim bogaţi; cu toate acestea, când norocul ne surâde, acest spirit al tărăgănării ne împiedică să-l acceptăm. Şi pentru că îi dăm ascultare, devenim duşmanii noştri cei mai aprigi. La începutul carierei mele, nu ştiam de existenţa acestui spirit malefic. Consideram că vinovată de eşecul meu în afaceri era judecata mea slabă. Apoi, dădeam vina pe încăpăţânarea mea bine cunoscută, în cele din urmă, am aflat care era adevăratul vinovat - obiceiul de a amâna mereu lucrurile, de a nu trece niciodată la acţiune atunci când trebuia. Cât am urât acest obicei după ce i-am dat un nume! Cu amărăciunea unui catâr sălbatic înhămat la un car, mi-am tăiat frâiele care mă împiedicau să obţin succesul în viaţă.”
26. „Acţiunea este cea care vă va oferi cheia succeselor pe care doriţi să le obţineţi în viaţă.”
27. „Dacă vrei să-ţi ajuţi un prieten, fă-o în aşa fel încât să nu-ţi încarci pe umeri povara lui!”
28. „Mai bine analizezi lucrurile cu puţină prudenţă decât să simţi gustul regretelor amarnice.”
29. „Cel ce nu-şi poate respecta cuvântul dat nu este demn de respect şi nu este altceva decât un sclav demn de milă.”
30. „Dacă ai o voinţă de fier, descoperi în cele din urmă drumul pe care vrei să-l urmezi.”
31. „Babilonul este un exemplu grăitor al capacităţii extraordinare a oamenilor de a realiza lucruri măreţe, folosind toate mijloacele pe care le au la dispoziţie. Toate resursele care au stat la baza creării acestui oraş unic în lume se datorează eforturilor umane. Toate bogăţiile sale sunt creaţiile omului, nu ale naturii.”
32. „Babilonienii erau nişte negustori şi oameni de afaceri desăvârşiţi. După câte ştim, ei sunt inventatorii noţiunilor financiare precum schimb monetar, obligaţii contractuale şi titluri de proprietate.”
33. Cele cinci legi ale a aurului
1. Aurul se revarsă cu dărnicie asupra celui care pune deoparte nu mai puţin de o zecime din câştigul său pentru a crea o avere considerabilă nu numai pentru viitorul său, dar şi pentru cel al familiei sale.
2. Aurul lucrează cu sârg în folosul stăpânului său înţelept, care ştie cum să-1 administreze într-un mod profitabil, astfel încât acesta se înmulţeşte precum se înmulţesc animalele pe câmpii.
3. Aurul cere protecţia unui stăpân prevăzător care îl investeşte numai sub stricta supraveghere a unor oameni înţelepţi, ce ştiu cum să-1 administreze.
4. Aurul zboară printre degetele celui care îl investeşte în afaceri sau în obiective cu care nu este prea bine familiarizat sau care nu se bucură de aprobarea înţelepţilor în acest domeniu.
5. Aurul fuge din calea celui care urmează sfaturile înşelătoare ale escrocilor şi şarlatanilor sau din calea celui care îl investeşte în dorinţe nechibzuite şi aventuroase.”
