Citate/ fraze preferate din „Cel mai bogat om din Babilon” de George S. Clason
1. „Decât să înduri sărăcia, mai bine îi găseşti un leac.”
2. „Prosperitatea întregii noastre naţiuni depinde de prosperitatea financiară a fiecărui individ în parte.”
3. „Babilonul a devenit cel mai opulent oraş din lumea antică pentru că locuitorii lui erau cei mai bogaţi oameni din vremea aceea. Aceştia ştiau să aprecieze valoarea banilor. Puneau în practică principii financiare extrem de solide pentru obţinerea banilor, păstrarea şi punerea lor la treabă, fapt care le aducea şi mai mulţi bani. Îşi asigurau astfel tot ceea ce ne dorim şi noi la rândul nostru - un venit pentru viitor.”
4. „Dar nu uita, fiule, că soarele care străluceşte astăzi pe cer este acelaşi cu cel ce strălucea în ziua în care tatăl meu s-a născut şi cu cel ce va străluci atunci când ultimul tău nepot va păşi în lumea întunericului! Gândurile tinerilor - continuă el - seamănă cu stelele căzătoare, ce luminează cerul pentru o clipă, dar înţelepciunea bătrâneţii seamănă cu stelele de pe cer care luminează mereu la fel şi care îi călăuzesc pe marinari în drumurile lor pe mări şi oceane.”
5. „Am descoperit drumul spre bogăţie atunci când am luat hotărârea ca o parte din tot ceea ce câştigam să fie a mea pentru vecie.”
6. „Nu ţi-ai uitat niciodată prietenii, Bansir. De aceea ai atât de mulţi.”
7. „Şi nimeni nu-şi împrumută toată averea, nici măcar celui mai bun prieten.”
8. „Trebuie să păstrezi mereu o parte din tot ce câştigi. Nu trebuie să fie mai puţin de o zecime, indiferent cât de mic este câştigul tău. Dar poate fi şi mai mult, depinde de cât câştigi. Plăteşte-te pe tine însuţi mai întâi!”
9. „Nu te costă nimic să ceri sfaturi, dar ai grijă să le urmezi numai pe cele demne de urmat! Cel care cere sfaturi referitoare la agoniseala-i unui om care nu are nici o experienţă în astfel de probleme, va plăti cu propria-i avuţie naivitatea şi prostia.”
10. „Oportunitatea este o zeiţă mândră, ce nu-şi iroseşte timpul cu cei care nu sunt pregătiţi s-o întâmpine.”
11. „Adevărul este întotdeauna simplu.”
12. „Până şi savoarea vieţii are şi ea limitele ei. Aşa cum buruienile cresc pe orice teren lăsat în paragină, tot aşa dorinţele prind rădăcini în sufletul oamenilor ori de câte ori există speranţa ca ele să fie împlinite. Dorinţele noastre sunt nelimitate, dar cele pe care trebuie întra-devăr să le realizăm sunt foarte puţine. Analizaţi-vă cu atenţie modul de viaţă! Căci acolo veţi găsi anumite cheltuieli ce pot fi reduse sau eliminate definitiv, învăţaţi să apreciaţi fiecare monedă pe care o cheltuiţi! De aceea, alegeţi cu grijă lucrurile pe care doriţi să le cumpăraţi!”
13. „Voinţa reprezintă scopul ferm pe care ţi l-ai stabilit în viaţă şi pe care vrei să-l vezi îndeplinit. Dacă îmi stabilesc un ţel, fie el şi neînsemnat, fac tot ce-mi stă în putinţă să-l realizez. Cum aş mai avea altfel încredere în mine că pot să realizez lucruri cu adevărat importante? Dacă îmi spun: „Trebuie, timp de o sută de zile, pe când traversez podul ce duce spre oraş, să arunc câte o pietricică în râu", atunci asta fac. Dacă în cea de a şaptea zi traversez podul şi nu arunc pietricica în râu, nu-mi spun: „Voi arunca mâine două pietricele", ci mă întorc din drum şi-mi duc promisiunea la bun sfârşit. Iar în cea de-a douăzecea zi, nu-mi spun: „Arkad, este inutil ce faci tu. La ce-ţi foloseşte să arunci în fiecare zi câte o pietricică în râu? De ce nu arunci un pumn plin şi termini povestea?" Nu, nu spun toate acestea şi nici nu le fac. Când îmi stabilesc un ţel, îl duc la bun sfârşit. De aceea, am grijă să nu-mi stabilesc ţeluri greu de împlinit, pentru că iubesc timpul liber.”
14. „Trebuie să păstraţi o parte din tot ceea ce câştigaţi.”
15. „Nu poţi condamna pe cineva pentru succesul pe care îl are doar pentru că a ştiut cum să-l obţină.”
16. „Trebuie să ştiţi, dragii mei elevi, că averea unui om nu o constituie monedele pe care le poartă cu el în pungă, ci venitul pe care îl clădeşte, izvorul de aur care se întoarce în permanenţă în punga lui şi o menţine doldora de gologani.”
17. „Zeiţa nenorocirilor iubeşte tot ce este strălucitor sub soare.”
18. „Cea mai mare plăcere a vieţii unui om este să mănânce smochine din smochinii săi şi struguri din viţa sa.”
19. „De aceea, omul care deţine propria sa casă este un om binecuvântat de zei, căci astfel el îşi reduce considerabil cheltuielile de trai, având aşadar posibilitatea să-şi împlinească dorinţele şi să se bucure cât mai mult de viaţă. Acesta este cel de-al cincilea leac împotriva sărăciei: Deveniţi stăpânii propriilor voastre cămine!”
20. „Cu cât deţinem mai multe cunoştinţe, cu atât câştigăm mai mult. Cel care încearcă să se perfecţioneze în arta în care lucrează va fi răsplătit aşa cum se cuvine.”
21. „Dorinţa de a avea noroc în viaţă este o dorinţă universală.”
22. „Norocul nu aşteaptă pe nimeni. Astăzi este în calea ta, mâine a dispărut fără urmă.”
23. „Din păcate, trebuie să spun că ne răzgândim exact atunci când nu este cazul decât atunci când realmente ar trebui.”
24. „Dorinţele voastre trebuie să fie puternice şi ferme. Dorinţele nedefinite nu se realizează niciodată. Dorinţa unui om de a fi bogat nu reprezintă nimic. Dorinţa de a strânge cinci monede de aur este însă o dorinţă palpabilă ce poate fi împlinită. După ce strângi cele cinci monede de aur, cauţi apoi modalităţi prin care să câştigi zece, apoi douăzeci, iar mai târziu chiar o mie de monede de aur. Învăţând cum să-ţi îndeplineşti o dorinţă modestă, dar palpabilă, înveţi apoi cum să le împlineşti pe cele mari, cu adevărat importante. Acesta este procesul prin care poţi să aduni o avere considerabilă: mai întâi, strângi sume mici de bani, apoi din ce în ce mai mari, o dată cu dobândirea cât mai multor cunoştinţe în acest domeniu. Dorinţele voastre trebuie să fie simple şi bine conturate. Ele nu vor fi niciodată duse la bun sfârşit dacă sunt prea multe sau sunt nedefinite sau depăşesc cunoştinţele financiare ale celui care încearcă să le dea viaţă.”
25. „Spiritul tărăgănării şi al ezitării exista în sufletul tuturor oamenilor. Noi ne dorim cu toţii să devenim bogaţi; cu toate acestea, când norocul ne surâde, acest spirit al tărăgănării ne împiedică să-l acceptăm. Şi pentru că îi dăm ascultare, devenim duşmanii noştri cei mai aprigi. La începutul carierei mele, nu ştiam de existenţa acestui spirit malefic. Consideram că vinovată de eşecul meu în afaceri era judecata mea slabă. Apoi, dădeam vina pe încăpăţânarea mea bine cunoscută, în cele din urmă, am aflat care era adevăratul vinovat - obiceiul de a amâna mereu lucrurile, de a nu trece niciodată la acţiune atunci când trebuia. Cât am urât acest obicei după ce i-am dat un nume! Cu amărăciunea unui catâr sălbatic înhămat la un car, mi-am tăiat frâiele care mă împiedicau să obţin succesul în viaţă.”
26. „Acţiunea este cea care vă va oferi cheia succeselor pe care doriţi să le obţineţi în viaţă.”
27. „Dacă vrei să-ţi ajuţi un prieten, fă-o în aşa fel încât să nu-ţi încarci pe umeri povara lui!”
28. „Mai bine analizezi lucrurile cu puţină prudenţă decât să simţi gustul regretelor amarnice.”
29. „Cel ce nu-şi poate respecta cuvântul dat nu este demn de respect şi nu este altceva decât un sclav demn de milă.”
30. „Dacă ai o voinţă de fier, descoperi în cele din urmă drumul pe care vrei să-l urmezi.”
31. „Babilonul este un exemplu grăitor al capacităţii extraordinare a oamenilor de a realiza lucruri măreţe, folosind toate mijloacele pe care le au la dispoziţie. Toate resursele care au stat la baza creării acestui oraş unic în lume se datorează eforturilor umane. Toate bogăţiile sale sunt creaţiile omului, nu ale naturii.”
32. „Babilonienii erau nişte negustori şi oameni de afaceri desăvârşiţi. După câte ştim, ei sunt inventatorii noţiunilor financiare precum schimb monetar, obligaţii contractuale şi titluri de proprietate.”
33. Cele cinci legi ale a aurului
2. „Prosperitatea întregii noastre naţiuni depinde de prosperitatea financiară a fiecărui individ în parte.”
3. „Babilonul a devenit cel mai opulent oraş din lumea antică pentru că locuitorii lui erau cei mai bogaţi oameni din vremea aceea. Aceştia ştiau să aprecieze valoarea banilor. Puneau în practică principii financiare extrem de solide pentru obţinerea banilor, păstrarea şi punerea lor la treabă, fapt care le aducea şi mai mulţi bani. Îşi asigurau astfel tot ceea ce ne dorim şi noi la rândul nostru - un venit pentru viitor.”
4. „Dar nu uita, fiule, că soarele care străluceşte astăzi pe cer este acelaşi cu cel ce strălucea în ziua în care tatăl meu s-a născut şi cu cel ce va străluci atunci când ultimul tău nepot va păşi în lumea întunericului! Gândurile tinerilor - continuă el - seamănă cu stelele căzătoare, ce luminează cerul pentru o clipă, dar înţelepciunea bătrâneţii seamănă cu stelele de pe cer care luminează mereu la fel şi care îi călăuzesc pe marinari în drumurile lor pe mări şi oceane.”
5. „Am descoperit drumul spre bogăţie atunci când am luat hotărârea ca o parte din tot ceea ce câştigam să fie a mea pentru vecie.”
6. „Nu ţi-ai uitat niciodată prietenii, Bansir. De aceea ai atât de mulţi.”
7. „Şi nimeni nu-şi împrumută toată averea, nici măcar celui mai bun prieten.”
8. „Trebuie să păstrezi mereu o parte din tot ce câştigi. Nu trebuie să fie mai puţin de o zecime, indiferent cât de mic este câştigul tău. Dar poate fi şi mai mult, depinde de cât câştigi. Plăteşte-te pe tine însuţi mai întâi!”
9. „Nu te costă nimic să ceri sfaturi, dar ai grijă să le urmezi numai pe cele demne de urmat! Cel care cere sfaturi referitoare la agoniseala-i unui om care nu are nici o experienţă în astfel de probleme, va plăti cu propria-i avuţie naivitatea şi prostia.”
10. „Oportunitatea este o zeiţă mândră, ce nu-şi iroseşte timpul cu cei care nu sunt pregătiţi s-o întâmpine.”
11. „Adevărul este întotdeauna simplu.”
12. „Până şi savoarea vieţii are şi ea limitele ei. Aşa cum buruienile cresc pe orice teren lăsat în paragină, tot aşa dorinţele prind rădăcini în sufletul oamenilor ori de câte ori există speranţa ca ele să fie împlinite. Dorinţele noastre sunt nelimitate, dar cele pe care trebuie întra-devăr să le realizăm sunt foarte puţine. Analizaţi-vă cu atenţie modul de viaţă! Căci acolo veţi găsi anumite cheltuieli ce pot fi reduse sau eliminate definitiv, învăţaţi să apreciaţi fiecare monedă pe care o cheltuiţi! De aceea, alegeţi cu grijă lucrurile pe care doriţi să le cumpăraţi!”
13. „Voinţa reprezintă scopul ferm pe care ţi l-ai stabilit în viaţă şi pe care vrei să-l vezi îndeplinit. Dacă îmi stabilesc un ţel, fie el şi neînsemnat, fac tot ce-mi stă în putinţă să-l realizez. Cum aş mai avea altfel încredere în mine că pot să realizez lucruri cu adevărat importante? Dacă îmi spun: „Trebuie, timp de o sută de zile, pe când traversez podul ce duce spre oraş, să arunc câte o pietricică în râu", atunci asta fac. Dacă în cea de a şaptea zi traversez podul şi nu arunc pietricica în râu, nu-mi spun: „Voi arunca mâine două pietricele", ci mă întorc din drum şi-mi duc promisiunea la bun sfârşit. Iar în cea de-a douăzecea zi, nu-mi spun: „Arkad, este inutil ce faci tu. La ce-ţi foloseşte să arunci în fiecare zi câte o pietricică în râu? De ce nu arunci un pumn plin şi termini povestea?" Nu, nu spun toate acestea şi nici nu le fac. Când îmi stabilesc un ţel, îl duc la bun sfârşit. De aceea, am grijă să nu-mi stabilesc ţeluri greu de împlinit, pentru că iubesc timpul liber.”
14. „Trebuie să păstraţi o parte din tot ceea ce câştigaţi.”
15. „Nu poţi condamna pe cineva pentru succesul pe care îl are doar pentru că a ştiut cum să-l obţină.”
16. „Trebuie să ştiţi, dragii mei elevi, că averea unui om nu o constituie monedele pe care le poartă cu el în pungă, ci venitul pe care îl clădeşte, izvorul de aur care se întoarce în permanenţă în punga lui şi o menţine doldora de gologani.”
17. „Zeiţa nenorocirilor iubeşte tot ce este strălucitor sub soare.”
18. „Cea mai mare plăcere a vieţii unui om este să mănânce smochine din smochinii săi şi struguri din viţa sa.”
19. „De aceea, omul care deţine propria sa casă este un om binecuvântat de zei, căci astfel el îşi reduce considerabil cheltuielile de trai, având aşadar posibilitatea să-şi împlinească dorinţele şi să se bucure cât mai mult de viaţă. Acesta este cel de-al cincilea leac împotriva sărăciei: Deveniţi stăpânii propriilor voastre cămine!”
20. „Cu cât deţinem mai multe cunoştinţe, cu atât câştigăm mai mult. Cel care încearcă să se perfecţioneze în arta în care lucrează va fi răsplătit aşa cum se cuvine.”
21. „Dorinţa de a avea noroc în viaţă este o dorinţă universală.”
22. „Norocul nu aşteaptă pe nimeni. Astăzi este în calea ta, mâine a dispărut fără urmă.”
23. „Din păcate, trebuie să spun că ne răzgândim exact atunci când nu este cazul decât atunci când realmente ar trebui.”
24. „Dorinţele voastre trebuie să fie puternice şi ferme. Dorinţele nedefinite nu se realizează niciodată. Dorinţa unui om de a fi bogat nu reprezintă nimic. Dorinţa de a strânge cinci monede de aur este însă o dorinţă palpabilă ce poate fi împlinită. După ce strângi cele cinci monede de aur, cauţi apoi modalităţi prin care să câştigi zece, apoi douăzeci, iar mai târziu chiar o mie de monede de aur. Învăţând cum să-ţi îndeplineşti o dorinţă modestă, dar palpabilă, înveţi apoi cum să le împlineşti pe cele mari, cu adevărat importante. Acesta este procesul prin care poţi să aduni o avere considerabilă: mai întâi, strângi sume mici de bani, apoi din ce în ce mai mari, o dată cu dobândirea cât mai multor cunoştinţe în acest domeniu. Dorinţele voastre trebuie să fie simple şi bine conturate. Ele nu vor fi niciodată duse la bun sfârşit dacă sunt prea multe sau sunt nedefinite sau depăşesc cunoştinţele financiare ale celui care încearcă să le dea viaţă.”
25. „Spiritul tărăgănării şi al ezitării exista în sufletul tuturor oamenilor. Noi ne dorim cu toţii să devenim bogaţi; cu toate acestea, când norocul ne surâde, acest spirit al tărăgănării ne împiedică să-l acceptăm. Şi pentru că îi dăm ascultare, devenim duşmanii noştri cei mai aprigi. La începutul carierei mele, nu ştiam de existenţa acestui spirit malefic. Consideram că vinovată de eşecul meu în afaceri era judecata mea slabă. Apoi, dădeam vina pe încăpăţânarea mea bine cunoscută, în cele din urmă, am aflat care era adevăratul vinovat - obiceiul de a amâna mereu lucrurile, de a nu trece niciodată la acţiune atunci când trebuia. Cât am urât acest obicei după ce i-am dat un nume! Cu amărăciunea unui catâr sălbatic înhămat la un car, mi-am tăiat frâiele care mă împiedicau să obţin succesul în viaţă.”
26. „Acţiunea este cea care vă va oferi cheia succeselor pe care doriţi să le obţineţi în viaţă.”
27. „Dacă vrei să-ţi ajuţi un prieten, fă-o în aşa fel încât să nu-ţi încarci pe umeri povara lui!”
28. „Mai bine analizezi lucrurile cu puţină prudenţă decât să simţi gustul regretelor amarnice.”
29. „Cel ce nu-şi poate respecta cuvântul dat nu este demn de respect şi nu este altceva decât un sclav demn de milă.”
30. „Dacă ai o voinţă de fier, descoperi în cele din urmă drumul pe care vrei să-l urmezi.”
31. „Babilonul este un exemplu grăitor al capacităţii extraordinare a oamenilor de a realiza lucruri măreţe, folosind toate mijloacele pe care le au la dispoziţie. Toate resursele care au stat la baza creării acestui oraş unic în lume se datorează eforturilor umane. Toate bogăţiile sale sunt creaţiile omului, nu ale naturii.”
32. „Babilonienii erau nişte negustori şi oameni de afaceri desăvârşiţi. După câte ştim, ei sunt inventatorii noţiunilor financiare precum schimb monetar, obligaţii contractuale şi titluri de proprietate.”
33. Cele cinci legi ale a aurului
1. Aurul se revarsă cu dărnicie asupra celui care pune deoparte nu mai puţin de o zecime din câştigul său pentru a crea o avere considerabilă nu numai pentru viitorul său, dar şi pentru cel al familiei sale.
2. Aurul lucrează cu sârg în folosul stăpânului său înţelept, care ştie cum să-1 administreze într-un mod profitabil, astfel încât acesta se înmulţeşte precum se înmulţesc animalele pe câmpii.
3. Aurul cere protecţia unui stăpân prevăzător care îl investeşte numai sub stricta supraveghere a unor oameni înţelepţi, ce ştiu cum să-1 administreze.
4. Aurul zboară printre degetele celui care îl investeşte în afaceri sau în obiective cu care nu este prea bine familiarizat sau care nu se bucură de aprobarea înţelepţilor în acest domeniu.
5. Aurul fuge din calea celui care urmează sfaturile înşelătoare ale escrocilor şi şarlatanilor sau din calea celui care îl investeşte în dorinţe nechibzuite şi aventuroase.”
2. Aurul lucrează cu sârg în folosul stăpânului său înţelept, care ştie cum să-1 administreze într-un mod profitabil, astfel încât acesta se înmulţeşte precum se înmulţesc animalele pe câmpii.
3. Aurul cere protecţia unui stăpân prevăzător care îl investeşte numai sub stricta supraveghere a unor oameni înţelepţi, ce ştiu cum să-1 administreze.
4. Aurul zboară printre degetele celui care îl investeşte în afaceri sau în obiective cu care nu este prea bine familiarizat sau care nu se bucură de aprobarea înţelepţilor în acest domeniu.
5. Aurul fuge din calea celui care urmează sfaturile înşelătoare ale escrocilor şi şarlatanilor sau din calea celui care îl investeşte în dorinţe nechibzuite şi aventuroase.”
0 Comments