Pierd un zâmbet inocent,
O sclipire-n ochi îmi arde,
Primii fulgi atât de-ncet
Iarna-n suflet ne împarte.
Totu-i alb şi-atât de fin
Pân’ şi lacrima ne cântă,
Vindecaţi de-un cer senin
De lumina iernii sfântă.
Şi treziţi de-a ei minuni,
Bunătate şi iubire
Răscolim şi-n noi, şi-n fulgi
Sufletul în tăinuire.
0 Comments