Iar zboară frunzele nebune
Pe drumuri lungi în zare,
E toamnă afară şi în mine
Îmi umblă visele hoinare.
Decor luciu, metal şi dor
Se zbat în bezna-mi albă,
E toamnă afară şi-n decor
Se pierde starea toată.
Chiar dacă-s ploi şi-i vânt, şi-i rece
Și-mi picură speranţa;
E doar o toamnă care trece,
Ce-mi construieşte viaţa.
