Iubirea m-a lăsat pe drumuri,
La marginea unui oraș
În care viața înseamnă
Să alergi în ritm cu turma;
Mi-a trimis departe oasele
Ca să-mi plimbe sufletul;
M-a trimis departe de ultimul sărut,
M-a trimis departe de visele mele,
M-a trimis în ghearele absurdului,
Crezând că o să mă salveze.
M-a trimis ca să încalț papucii singurătății
Și pe care să-mi vină tot mai greu să-i las,
Tot mai greu...
Iubirea m-a lăsat pe drumuri
Străine și deșarte
Tocmai din cauza că niciodată
Nu a fost în inima omului pe care îl iubeam.
0 Comments