Citate/ fraze preferate din „Caracterologia” de Jean-Paul Juès
1. „Smintitul se plânge că nu este cunoscut de oameni; înțeleptul, că nu îl cunoaște.” (Confucius)
2. „Secretul dezvoltării personale constă, în esență, într-o bună cunoaștere a propriei persoane și a celor cu care suntem în relație permanentă. Reușita în viață trece deci prin aceste două mari etape prealabile ale psihologiei umane de bază.”
3. „Acumularea problemelor existențiale și raționale, care poate fi observată în jurul nostru, este mărturia unei extraordinare necunoașteri de sine și a celorlalți.”
4. „Caracterologia este studiul caracterului, adică a felului de a fi, de a simți și de a reacționa al unui individ sau grup.”
5. „În ceea ce privește opera mea, ea a fost mai puțin produsul inteligenței mele cât al caracterului meu.” (Sigmund Freud – scrisoare către Stephan Zweig)
6. „În teorie temperamentul este fondul biologic pe baza căruia se elaborează caracterul.”
7. „Fizicienii, confruntați cu infinitul mare, și savanții care hărțuiesc particulele elementare, adică infinitul mic, se întâlnesc pentru a admite că Universul rămâne o enigmă, în ciuda formidabilelor progrese ale științei contemporane. Mulți dintre ei, încă de la mijlocul anilor optzeci, recunosc implicit că nu totul se explică (și nu se va explica) cu ajutorul ecuațiilor.”
8. „Foarte serioasa „teorie a haosului” admite că bătaia din aripi a unui fluture poate declanșa un ciclon la multe mii de kilometri...”
9. „Hubert Reeves, expert în astrofizică nucleară, scrie, într-o manieră foarte poetică, faptul că suntem toți „pulbere de stele”...”
10. „Frică de spații închise = claustrofobie; frică de spații deschise = agorafobie.”
11. „Doi indivizi din aceeași grupă sanguină pot dona și primi sânge unul de la altul:
A și A
B și B
O și O
AB și AB
Grupa O, „donator universal”, este singura care poate dona sânge tuturor celorlalte grupe sanguine, dar nu poate primi decât sânge O.
Grupa AB, zisă „primitor universal”, poate primi sânge de la cele patru grupe, dar nu le poate dona.
Grupele A și B sunt total incompatibile.
Aceste grupe sanguine respectă de legile mendeliene ale eredității prin intermediul genelor.
Pe lângă cunoașterea grupelor sanguine, trebuie ținut cont, în transfuziile de sanguine, de trei subgrupe: factorii M și N și factorul Rhésus pozitiv sau negativ (Rh+ sau Rh-). De exemplu, factorii Rh+ și Rh- sunt incompatibili.”
12. „Se știe, mai ales după Freud, că alegerea partenerului de viață este foarte mult influențată de mecanismul „proiecției” (partenerul proiectează asupra celuilalt imaginea părintelui de sex opus cu care actul sexual i-a fost interzis).”
13. „Cuvântul „trandafir” nu are spini.” (S. Mallarmé)
14. „Harta nu este teritoriul.” („Ideea pe care ți-o faci despre realitate nu este realitatea.”) (A. Korzybski)
15. „A ști să observi înseamnă a ști să-ți utilizezi simțurile eficient, astfel încât să poți ține cont de o mare cantitate de date pentru a evalua ceea ce observi. Persoanele care sunt capabile ca, prin miracol, să ghicească și să-i înțeleagă pe alții nu au nici un har la care alții să nu poată ajunge; talentul lor constă în principal în aptitudinea lor de a percepe.”
16. „Trebuie să știi să fii cameleon și să te situezi în registrul senzorial al celuilalt.”
17. „Emotivitatea măsoară sensibilitatea la perturbare a unui psihic individual, a cărui sursă de perturbare poate fi internă sau externă.” (Emmanuel Mounier)
18. „Bunele și relele care ni se întâmplă nu ne afectează după mărimea lor, ci după sensibilitatea noastră.” (François Rochefoucauld)
19. „Nu sunt constant decât în inconstanță.” (Benjamin Constant)
20. „Contrariile se acordă și discordanța creează cea mai frumoasă armonie.” (Heraclit)
21. „Psihologia analitică consideră psihismul uman ca un ansamblu indivizibil în care diferiți factori interacționează în permanență. În afară de aceasta, fără a avea granițe nete, există întrepătrunderi continue. Psihicul este mișcarea perpetuă, nimic nu este definitiv înțepenit.
Primul nivel al personalității, ușor accesibil, este „conștientul”. Jung numește „Persona” partea exterioară a conștientului, adică aspectele exterioare ale personalității noastre (în Antichitate, termenul „persona” desemna partea exterioară a măștii purtate de actorii de teatru).”
22. „Noi purtăm în noi nu numai propriile noastre experiențe, dar și pe acelea ale strămoșilor noștri, și deci ale întregii umanități. Aceste imagini seculare apar uneori în visurile noastre, care sunt atunci ceva arhaic și impersonal.”
23. „Jung concepe viața ca pe o opoziție permanentă între forțe pozitive și forțe negative. Această viziune se regăsește de altfel în filosofiile chineză și hindusă.”
24. „După Jung, ființa umană dispune de patru funcții principale pentru a se adapta lumii și structurii sale interne: „Gândirea”, „Sentimentul”, „Senzația” și „Intuiția”.
„Senzația” constată ce există în jurul nostru. Ea este percepția pură prin simțuri: este funcția realului.
„Gândirea” indică semnificația lucrului perceput, ea îmbină concepțiile într-un ansamblu logic: este funcția simțului.
„Sentimentul” transmite valoarea pe care acest lucru o are pentru noi: este funcția simțământului, funcția inimii.
„Intuiția” cuprinde potențialitățile ascunse ale unei ființe sau ale unei situații: este funcția înțelegerii spontane și negândite, ceea ce se numește de obicei fler.”
25. „Viața noastră conștientă nu este decât o coajă de nucă plutind pe oceanul inconștientului nostru.” (Carl Gustav Jung)
2. „Secretul dezvoltării personale constă, în esență, într-o bună cunoaștere a propriei persoane și a celor cu care suntem în relație permanentă. Reușita în viață trece deci prin aceste două mari etape prealabile ale psihologiei umane de bază.”
3. „Acumularea problemelor existențiale și raționale, care poate fi observată în jurul nostru, este mărturia unei extraordinare necunoașteri de sine și a celorlalți.”
4. „Caracterologia este studiul caracterului, adică a felului de a fi, de a simți și de a reacționa al unui individ sau grup.”
5. „În ceea ce privește opera mea, ea a fost mai puțin produsul inteligenței mele cât al caracterului meu.” (Sigmund Freud – scrisoare către Stephan Zweig)
6. „În teorie temperamentul este fondul biologic pe baza căruia se elaborează caracterul.”
7. „Fizicienii, confruntați cu infinitul mare, și savanții care hărțuiesc particulele elementare, adică infinitul mic, se întâlnesc pentru a admite că Universul rămâne o enigmă, în ciuda formidabilelor progrese ale științei contemporane. Mulți dintre ei, încă de la mijlocul anilor optzeci, recunosc implicit că nu totul se explică (și nu se va explica) cu ajutorul ecuațiilor.”
8. „Foarte serioasa „teorie a haosului” admite că bătaia din aripi a unui fluture poate declanșa un ciclon la multe mii de kilometri...”
9. „Hubert Reeves, expert în astrofizică nucleară, scrie, într-o manieră foarte poetică, faptul că suntem toți „pulbere de stele”...”
10. „Frică de spații închise = claustrofobie; frică de spații deschise = agorafobie.”
11. „Doi indivizi din aceeași grupă sanguină pot dona și primi sânge unul de la altul:
A și A
B și B
O și O
AB și AB
Grupa O, „donator universal”, este singura care poate dona sânge tuturor celorlalte grupe sanguine, dar nu poate primi decât sânge O.
Grupa AB, zisă „primitor universal”, poate primi sânge de la cele patru grupe, dar nu le poate dona.
Grupele A și B sunt total incompatibile.
Aceste grupe sanguine respectă de legile mendeliene ale eredității prin intermediul genelor.
Pe lângă cunoașterea grupelor sanguine, trebuie ținut cont, în transfuziile de sanguine, de trei subgrupe: factorii M și N și factorul Rhésus pozitiv sau negativ (Rh+ sau Rh-). De exemplu, factorii Rh+ și Rh- sunt incompatibili.”
12. „Se știe, mai ales după Freud, că alegerea partenerului de viață este foarte mult influențată de mecanismul „proiecției” (partenerul proiectează asupra celuilalt imaginea părintelui de sex opus cu care actul sexual i-a fost interzis).”
13. „Cuvântul „trandafir” nu are spini.” (S. Mallarmé)
14. „Harta nu este teritoriul.” („Ideea pe care ți-o faci despre realitate nu este realitatea.”) (A. Korzybski)
15. „A ști să observi înseamnă a ști să-ți utilizezi simțurile eficient, astfel încât să poți ține cont de o mare cantitate de date pentru a evalua ceea ce observi. Persoanele care sunt capabile ca, prin miracol, să ghicească și să-i înțeleagă pe alții nu au nici un har la care alții să nu poată ajunge; talentul lor constă în principal în aptitudinea lor de a percepe.”
16. „Trebuie să știi să fii cameleon și să te situezi în registrul senzorial al celuilalt.”
17. „Emotivitatea măsoară sensibilitatea la perturbare a unui psihic individual, a cărui sursă de perturbare poate fi internă sau externă.” (Emmanuel Mounier)
18. „Bunele și relele care ni se întâmplă nu ne afectează după mărimea lor, ci după sensibilitatea noastră.” (François Rochefoucauld)
19. „Nu sunt constant decât în inconstanță.” (Benjamin Constant)
20. „Contrariile se acordă și discordanța creează cea mai frumoasă armonie.” (Heraclit)
21. „Psihologia analitică consideră psihismul uman ca un ansamblu indivizibil în care diferiți factori interacționează în permanență. În afară de aceasta, fără a avea granițe nete, există întrepătrunderi continue. Psihicul este mișcarea perpetuă, nimic nu este definitiv înțepenit.
Primul nivel al personalității, ușor accesibil, este „conștientul”. Jung numește „Persona” partea exterioară a conștientului, adică aspectele exterioare ale personalității noastre (în Antichitate, termenul „persona” desemna partea exterioară a măștii purtate de actorii de teatru).”
22. „Noi purtăm în noi nu numai propriile noastre experiențe, dar și pe acelea ale strămoșilor noștri, și deci ale întregii umanități. Aceste imagini seculare apar uneori în visurile noastre, care sunt atunci ceva arhaic și impersonal.”
23. „Jung concepe viața ca pe o opoziție permanentă între forțe pozitive și forțe negative. Această viziune se regăsește de altfel în filosofiile chineză și hindusă.”
24. „După Jung, ființa umană dispune de patru funcții principale pentru a se adapta lumii și structurii sale interne: „Gândirea”, „Sentimentul”, „Senzația” și „Intuiția”.
„Senzația” constată ce există în jurul nostru. Ea este percepția pură prin simțuri: este funcția realului.
„Gândirea” indică semnificația lucrului perceput, ea îmbină concepțiile într-un ansamblu logic: este funcția simțului.
„Sentimentul” transmite valoarea pe care acest lucru o are pentru noi: este funcția simțământului, funcția inimii.
„Intuiția” cuprinde potențialitățile ascunse ale unei ființe sau ale unei situații: este funcția înțelegerii spontane și negândite, ceea ce se numește de obicei fler.”
25. „Viața noastră conștientă nu este decât o coajă de nucă plutind pe oceanul inconștientului nostru.” (Carl Gustav Jung)
 2. „Secretul dezvoltării person...){kind=link}
0 Comments