Antimuza

1. „Un vânt uşor aduce către noi fumul. Simt în nări mirosul greţos de carne arsă şi de păr pârjolit. Medicii cunosc bine acest miros! - Este mirosul specific de acroleină degajat de carnea de om arsă, acelaşi miros pe care îl are ceara de lumânări bisericeşti fabricată din seu de hoituri.”

2. „După moartea prin gazare, prin injecţie cu cloroform, prin împuşcare în ceafă, fac cunoştinţă cu al patrulea mod de omucidere, moartea combinată.”
3. „Totul este sârmă ghimpată, întreaga Germanie este un enorm lagăr de concentrare împrejmuit cu sârmă ghimpată.”
4. „Doctorul Mengele vrea să dezlege secretul proliferării umane prin studiul gemenilor, sacrificând material uman în cantităţi nelimitate. Doctorul Wolff cercetează cauzele bolii însoţite de diaree, deşi toată lumea le cunoaşte cauzele. Aici, diareea se produce după următoarea reţetă: se iau oameni, femei, bărbaţi, copii nevinovaţi în plină creştere, se despart de tot avutul lor, se internează în ghetouri pe timp de şase săptămâni. Apoi se înghesuie câte o sută într-un vagon de marfă, li se dă o găleată cu apă clocită şi sunt transportaţi la Auschwitz. Ajunşi aici, sunt cazaţi câte o mie în nişte barăci care iniţial au fost proiectate ca grajduri pentru cai, li se asigură o raţie alimentară de şapte sute de calorii pe zi constând din pâine mucegăită, preparate din faină de castane sălbatice, margarină extrasă din lignit şi 30 de grame de salam mustind de apă, preparat din carnea unor cai răpciugoşi. Toate acestea se stropesc cu o jumătate de litru de zeamă de urzici sau supă fără grăsime, fără făină şi fără sare. În termen de patru-cinci zile diareea se declară în mod cert, iar după trei-patru săptămâni, toţi bolnavii se fac bine, fiindcă mor în ciuda eforturilor depuse de medici.”
5. „În K.Z. cu siguranţă, despărţirea şi plecarea înseamnă a muri puţin.”
6. „Astăzi, în cursul vizitei medicale, am dat peste un caz deosebit. Un fochist din Sonderkommando a înghiţit o cantitate mare de luminal pentru a se sinucide. Cea mai frecventă formă de sinucidere aici, pentru că Sonder-iştii îşi pot procura uşor luminalul din bagajele rămase în urma victimelor gazate.”
7. „Şi pentru că vorbim despre inscripţii, mă simt obligat să amintesc despre o lozincă citită de fiecare prizonier din K.Z.: arbeit macht frei! – Munca te eliberează! Şi cum am văzut-o eu transpusă în realitate?”
8. „Munca te eliberează! Lagăr de refacere! Ce lucruri infernale, fără pereche! În luna iunie sau iulie li s-au distribuit oamenilor din barăcile suprapopulate o sută de mii de cărţi poştale, obligându-i să scrie vreunui cunoscut, oricui. De asemenea li s-a poruncit ca la expeditor să nu scrie Auschwitz sau Birkenau, ci Waldsee.

Localitatea cu acest nume se găseşte la frontieră cu Elveţia. Scrisorile au fost expediate, au sosit şi răspunsurile. Eu am fost martor ocular când scrisorile de răspuns - cam cincizeci de mii la număr – au fost arse pe un rug pregătit în curtea crematoriului. De altfel, ele nu mai puteau fi înmânate, căci destinatarii au fost arşi până să le sosească răspunsul. Această acţiune a fost anume organizată astfel. Scopul ei era de a linişti şi a induce în eroare opinia publică mondială.”

9. „De altfel, una din trăsăturile caracteristice ale nemţilor, chiar şi în K.Z., este că respectă pe oamenii pricepuţi într-o îndeletnicire oarecare, atâta timp cât au nevoie de ei.”
10. „Într-una din zile, stăteam amândoi la masa de lucru şi răsfoiam dosarele gemenilor disecaţi până atunci. Deodată observă o pată uşoară de grăsime pe coperta de carton albastru a unui dosar. În timpul disecţiei iau adesea dosarul în mână, aşa îmi explic că s-a pătat. El se uită dojenitor la mine şi mă întreabă cu toată seriozitatea: „cum poţi să te porţi atât de neglijent cu dosarele pe care le-am întocmit eu atâta dragoste?“ Doctorul Mengele a rostit cuvântul dragoste. Am rămas atât de uimit, încât n-am avut putere să-i răspund.”
11. „Unele caractere ereditare, fie benigne, fie maligne, se manifestă deja la naştere. Astfel de cazuri se observă la copiii care se nasc cu mai multe sau mai puţine degete decât în mod normal, la mâini sau la picioare. Există caractere ereditare, care se manifestă mai târziu sub forma unor boli cronice ca astmul bronşic, epilepsia, hipertensiunea menţionată deja, cataracta senilă, care apare după vârsta de şaizeci de ani.”
12. „Chiar dacă a sosit cu mare întârziere, au rămas totuşi în viaţă câteva mii din cele şase milioane de suflete, pe care fuhrer-ul celui de-al treilea Reich, un dement, un piroman nebun, i-a deportat de pe cuprinsul Europei pentru a-i aduna pe peroanele gărilor Majdanek, Treblinka, Auschwitz, luminate de flăcările rugurilor de la Birkenau.”
13. „A doua zi de dimineaţă trăim un moment istoric: un detaşament format din o mie de deţinuţi soseşte în curtea Crematoriului I şi împărţiţi pe echipe, încep dărâmarea clădirii cu trecut sângeros.”
14. „Totul s-a sfârşit! Ruşii sunt la patruzeci de kilometri de Auschwitz, întreaga Germanie este pe drumul pribegiei! Din zonele de frontieră se refugiază toată lumea. Vorbele acestea sunt ca un balsam, iar amărăciunea Ober-ului aprinde în mine scânteia nădejdii. Dacă am reuşi să scăpăm cu viaţă?!?”
15. „Nu există nici o contradicţie între Ordinul de la 17 noiembrie care interzice orice formă de moarte violentă şi execuţia de astăzi, deoarece s-au executat nişte sentinţe ale curţii marţiale.”
16. „Noi fugim ca să ne salvăm viaţa, nici prin gând nu ne trece să ne oprim măcar pentru o clipă să ne însuşim ceva. Noi am învăţat că totul este trecător şi că toate lucrurile au o valoare relativă. Cu excepţia unui singur lucru: libertatea.”
17. „Mă întâlnesc din nou cu una din formele de moarte violentă. Probabil SS-iştii au ordin să nu lase în urmă nici un om viu. Nu este o constatare încurajatoare. Tot convoiul este îngrozit de şirul lung de morţi. Grăbim paşii. Mărşăluim pentru viaţa noastră!”
18. „Încă atunci în crematoriu, şi-a făcut testamentul şi mi-a încredinţat ultimele sale dorinţe.
„Miklös - mi-a spus odată — tu, cu voinţa ta puternică, te vei întoarce cu siguranţă acasă, dar eu nu voi apuca sfârşitul acestor lucruri. Soţia şi fetiţa mea au pierit aici, în sala de gazare. Sunt sigur. Am ascuns un băieţel la călugării de la schitul Köszeg. Este copilul meu. Are doisprezece ani şi îl cheamă Sândorka. Ia-l la tine dacă ajungi acasă, aceasta este ultima mea dorinţă, ştiind că voi muri.” I-am promis că-i voi respecta dorinţa.”
19. „Trei bărbaţi mari formează şi modelează caracterele popoarelor lumii şi le asigură viitorul: Stalin, conducătorul genial al poporului rus, Roosevelt Franklin Delano, preşedintele înţelept al Statelor Unite, precum şi Churchill, leul englezilor.”

1. „Noi nu ştim ce este esenţial în propria existenţă personală, iar altuia nu trebuie să-i pese de asta. Ce ştie un peşte despre apa în care înoată întreaga lui viaţă?”
2. „Trăiesc într-o singurătate care este dureroasă în tinereţe, dar minunată în anii maturităţii.”
3. „Un prieten matematician îmi spunea deunăzi jumătate în glumă, jumătate în serios: „Matematicianul știe desigur ceva, dar, fără îndoială, nu știe tocmai ceea ce i se cere în momentul respectiv.“”
4. „Dacă mă consacru unei ştiinţe nu din raţiuni exterioare, cum ar fi câştigul material, ambiţia şi, de asemenea nu, sau nu exclusiv, pentru satisfacţia sportivă, pentru plăcerea gimnasticii creierului, atunci trebuie, ca învăţăcel al acestei ştiinţe, să mă intereseze în mod arzător întrebarea: Ce ţel vrea şi poate să atingă ştiinţa căreia mă dedic? În ce măsură rezultatele ei generale sunt „adevărate“? Ce este esențial în ea și ce ține doar de aspecte contingente ale dezvoltării?”
5. „După Mach, ştiinţa nu este altceva decât comparare şi ordonare a conţinuturilor de conştiinţă ce ne sunt date de fapt, potrivit anumitor puncte de vedere şi metode probate de noi în timp. Fizica şi psihologia nu se deosebesc deci una de cealaltă în ceea ce priveşte obiectul, ci numai din punctul de vedere al ordonării şi corelării materialului.”
6. „Mai întâi, cred, împreună cu Schopenhauer, că unul din cele mai puternice motive ce conduc la artă și știință este evadarea din viața de toate zilele cu asprimea ei dureroasă și pustiul ei dezolant, din cătușele propriilor dorințe veșnic schimbătoare.”
7. „Schopenhauer a spus o dată: Der Mensch kann, was er will; er kann aber nicht wollen, was er will (Omul poate face ceea ce vrea, dar nu poate să vrea ceea ce vrea).”
8. „Arta medicală n-ar putea supraviețui dacă ar prescrie medicamentele și ar descrie bolile în limbajul de fiecare zi.”
9. „Murphy: Firește că nu este o situație nouă; dar în prezent știința biologică nu e atât de vitală cum este știința fizică. Pe oameni nu-i mai preocupă atât de mult dacă descindem sau nu din maimuțe, cu excepția unor pasionați de regnul animal, care consideră că prin ideea descendenței omului din maimuță se face o mare nedreptate maimuțelor. Nu mai există astăzi acel interes public pentru biologie de pe vremea lui Darwin și Huxley. Centrul de greutate al interesului public s-a deplasat spre fizică. Acesta e motivul pentru care publicul reacționează în felul său la orice nouă formulare din fizică.”
10. „Einstein: Trebuie să faci deosebire între fizician și littérateur atunci când cele două profesii se îmbină în aceeași persoană. Voi aveți în Anglia o mare literatură engleză și o mare disciplină a stilului.”
11. „Murphy: Literatura detestă acel amor intellectualis pentru adevărul logic, care pasionează pe omul de știință.”
12. „Tot ce este de origine empirică în cunoaștere nu este niciodată cert .” (Hume)
13. „S-a spus deseori și, desigur, nu pe nedrept, că omul de știință este un slab filozof.”
14. „Întreaga știință nu este altceva decât o rafinare a gândirii de toate zilele.”
15. „Gândirea logică este în mod necesar deductivă; ea se întemeiază pe concepte și axiome ipotetice.”
16. „Fizica reprezintă un sistem logic de idei aflat în stare de evoluție, a cărui bază nu se poate obține distilând-o prin vreo metodă inductivă din datele experienței, ci numai prin invenție liberă.”
17. „Știința este încercarea de a face ca diversitatea haotică a experienței noastre senzoriale să corespundă unui sistem de gândire uniform din punct de vedere logic.”
18. „Orice om e liber să aleagă în ce sens să-și orienteze străduințele; de asemenea, orice om se poate mângâia cu vorba lui Lessing că mai de preț este căutarea adevărului decât stăpânirea lui.”

1. „Pentru că revelația unirii desăvârșite aceasta e: te regăsești pe tine în clipa când te pierzi.”
2. „Toate sunt întâmplătoare pe lumea asta, fără nici o necesitate, fără nici o noimă...”
3. „Mă întreb, bunăoară, dacă nu cumva în ziua când am început să iubesc nu s-a întâmplat ceva lângă mine, ceva pe care eu nu l-am văzut sau pe care nu l-am înțeles și prin ignorarea căruia m-am abandonat, fără luciditate, cu totul iresponsabil, întâmplărilor. Te trezești că ai devenit ceva, aproape fără să-ți mai amintești începuturile acestei transformări.”
4. „E destul de ușor să cunoști și să uiți un trup.”
5. „Orice femeie pe care o iubesc mă apasă, mă sugrumă și, fără voia ei, mă destramă și mă topește, până la descompunerea finală. De sfârșitul acesta nu scapă nici un bărbat.”
6. „Pe o femeie care-și subliniază contururile obscene nu o poți privi altfel decât obscen.”
7. „Femeia ne invită întotdeauna s-o privim așa cum vrea ea.”
8. „Cei mai mulți dintre noi suferim de tristeți umilitoare, de ordin biologic sau psihologic.”
9. „În clipa când i-am luat mâna și i-am înălțat ușor brațul ca s-o cuprind pentru dans, muzica a încetat. Am rămas o clipă cu palma ei strânsă într-a mea, în aer.”
10. „Căci ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învățat în contemplarea iubitei: să știi cum să-i privești ochii.”
11. „Pe mine mă obsedează mai ales amănuntul acesta, că dacă aș fi știut să privesc într-un anumit fel ochii unei femei, viața mea întreagă ar fi decurs altfel...”
12. „Prin ce miracol se transformă o simplă întâmplare în extaz și rapt, iar o întâlnire în dragoste? Întrebarea aceasta mă obsedează.”
13. „Dacă ai ști cât am fugit de tine până te-am întâlnit.”
14. „Câteodată își spunea că e imorală cu dragostea ei strivitoare, că un om nu poate trăi fără să muncească, și mai ales un artist nu are dreptul să-și îngroape talentul într-o dragoste fericită, și pentru ființa ei cinstită îndoielile acestea erau chinuitoare.”
15. „Cine nu știe, de altfel, că în dragoste nici o certitudine nu e definitivă, că lucrul acela elementar – sentimentul că ești iubit – trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greșeală surpă totul în nebunie și dezgust.”
16. „Ce ascunzi tu, de atragi cu atâta putere?”
17. „Majoritatea românilor ratează odată cu maturitatea; sunt geniali în copilărie; sclipitori și plini de talent în tinerețe și ratați la maturitate.”
18. „E ciudată setea aceasta de a te mărturisi și a cere iertare cuiva printr-o carte...”
19. „Viața va curge înainte, așa cum curge și acum, și cine știe cum ne va înghiți pe fiecare dintre noi.”
20. „Întotdeauna e târziu pentru un bărbat care a cunoscut odată o mare dragoste. Orice ar încerca e prea târziu.”
21. „Cred că e destul de penibil rolul de amant.”

1. „Când eram copil știam să fiu generos; am uitat acest lucru când am devenit un om civilizat. Am trăit în conformitate cu natura, în timp ce astăzi duc o viață artificială. Fiecare pietricică frumoasă avea, în ochii mei, valoarea sa; fiecare pom în modul în care creștea, trezea respectul meu. Astăzi, împreună cu omul alb, mă închin înaintea unui peisaj pictat a cărui valoare este măsurată în dolari.” (Ohiyesa)
2. „Când faci unele lucruri
Sunt împotriva ta, toți cei care fac același lucru,
Sunt împotriva ta, toți cei care fac contrariul,
Sunt împotriva ta, toți cei care nu fac nimic.”
3. „De mii de ani umanitatea experimentează faptul că, în definitiv, toate bolile sunt de origine psihică și acest lucru constituie, acum, o valoare științifică solidă înscrisă în patrimoniul cunoașterii universale; numai medicina modernă face din noi, ființe însuflețite, un sac plin de formule chimice.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
4. „Este oarecum ciudat că, în epoca informaticii, nimeni nu s-a gândit la faptul că, creierul, centrala operativă a organismului nostru, poate fi responsabiol de toate bolile.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
5. „Cu ajutorul vaccinurilor, creăm dezordine în propriul nostru corp care-și pierde, astfel, capacitatea de a distinge ceea ce este util de ceea ce este nociv; întregul nostru sistem de „recunoaștere” este bulversat iar sistemul nostru imunitar slăbit: până la bolile imunodeficiente nu mai este decât un pas. Fiecare dintre noi se naște într-un loc și într-o epocă marcată de un anumit număr de microbi, cu care se va adapta în cursul existenței sale.”
6. „Robert Mc Namara, fostul președinte al Băncii Mondiale și fostul secretar de stat american declara într-o zi: „Trebuie luate măsuri foarte aspre de reducere demografică, chiar și împotriva voinței populațiilor. A reduce procentul de natalitate s-a dovedit insuficient sau imposibil. Deci, trebuie să crească procentul de mortalitate. Cum? Prin mijloace naturale: foamete și boală. După medicul Guylaine Lanctôt, vaccinurile fac parte din acest plan premeditat.”
7. „Bolile nu există și nu au existat niciodată în sensul în care noi le-am înțeles. Acestea nu sunt decât fazele diferite ale unui program bine fondat (SBS), conceput de natură.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
8. „Ceea ce este cu adevărat tulburător, este că oamenii sunt convinși de faptul că știința are răspuns la orice.”
9. „După Hamer, nimeni nu ar trebui să intre vreodată în dializă, chiar dacă procentul de dializă este foarte ridicat: se poate trăi foarte bine și în acest stadiu, cu condiția de a elimina două sute de mililitri de urină pe zi, de regulă toată lumea elimină această cantitate. Mai mult, dializa crează întotdeauna un nou șoc emoțional, din cauza transfuziei, care afectează splina, rezerva noastră biologică de sânge.”
10. „În natură – funcția crează organul.”
11. „Nu realitatea însăși ci concepția pe care o au despre ea, este cea care chinuie oameni.” (Epitteto)
12. „Suntem singurii proprietari ai propriei noastre persoane, singurii artizani ai propriei noastre vindecări.”
13. „Medicina oficială afirmă că celulele canceroase migrează, pornind de la un cancer primitiv, pe cale arterială sau limfatică; însă aceasta nu este decât o ipoteză, care nu a fost niciodată dovedită în laborator.”
14. „Dacă suferim un șoc emoțional în momentul în care trece o vacă, vom face alergie la vaci, însă dacă în momentul șocului noi mâncăm o portocală, vom fi alergici la portocale.”
15. „Nimic nu este perfect, totul este perfectibil; nimic nu este static, totul este în mișcare, altfel nu ar exista viață.”
16. „Noua medicină este medicina viitorului. Împiedicarea continuă a aplicării sale permite, în fiecare zi, crime împotriva umanității.”
17. „Medicina oficială – un sistem al bolii aflat în serviciul banilor.”

1. „Lui Frankl îi place să-l citeze pe Nietzsche: „Cel care are un de ce pentru care să trăiască poate să suporte aproape orice”.”
2. „Dacă există vreun rost în viaţă, atunci trebuie să existe un sens şi în suferinţă, şi în moarte. Dar niciunul dintre noi nu poate spune altuia care este rostul respectiv. Fiecare dintre noi trebuie să descopere acest lucru pentru sine însuşi şi trebuie să accepte responsabilitatea pe care i-o deleagă propriul răspuns. Dacă reuşeşte, va continua să crească, în pofida tuturor umilinţelor.”
(Gordon W. Allport)
3. „Viaţa îşi păstrează sensul potenţial în orice condiţii, chiar şi în cele mai nefericite.”
4. „Nu ţintiţi spre succes, căci cu cât mai mult îl doriţi şi cu cât faceţi din el un scop, cu atât mai mult îl veţi rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze, şi chiar numai aşa se şi întâmplă, ca un efect secundar neintenţionat, din acea dedicare a omului faţă de o cauză mai mare decât el însuşi, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă persoană.

Fericirea trebuie să vină de la sine - şi faptul acesta este valabil şi pentru succes: trebuie să îl laşi să se producă tocmai nepurtându-i de grijă. Vreau să ascultaţi ce anume vă porunceşte conştiinţa să faceţi şi să duceţi la bun sfârşit lucrul acela, pe cât de bine vă stă în putinţă. Atunci veţi apuca ziua când veţi vedea că, pe termen lung - repet: pe termen lung! -, succesul vă va urma tocmai pentru că aţi uitat să vă gândiţi la el.”
5. „Josef Mengele - supranumit şi „îngerul morţii”, medic şi ofiţer SS în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, unde nu numai că se ocupa de selecţiile prizonierilor, ci efectua şi experimente medicale „ştiinţifice”, adeseori pe viu, pentru „a investiga" şi testa capacităţile organismului uman. Nu numai că deţinuţilor nu li se dădeau informaţii privitoare la consecinţele acestor experimente, dar nici măcar nu li se cerea acceptul, fiind siliţi să le suporte. Aceste experimente „medicale” le aduceau adesea nefericiţilor „cobai umani” moartea, sau cel puţin îi desfigurau ori îi lăsau cu diverse handicapuri permanente, ca să nu mai menţionăm traumele sufleteşti pe care aceştia erau obligaţi să le îndure (n.trad.).”
6. „Cred că Lessing a spus odată că „sunt şi lucruri care trebuie să te facă să-ţi pierzi minţile, ca să nu mai ai nimic de pierdut”.”
7. „O reacţie anormală într-o situaţie anormală este, de fapt, un comportament normal.”
8. „Un gând m-a străpuns: pentru prima dată în viaţă am înţeles adevărul, aşa cum l-au aşezat în ode atâţia poeţi, declarat ca ultimă înţelepciune de atât de mulţi gânditori. Adevărul că dragostea este ultimul şi cel mai înalt ţel la care omul poate să aspire. Atunci am înţeles sensul celei mai mari taine pe care poezia, gândirea şi credinţa umană trebuie să ne-o împărtăşească: izbăvirea omului este prin dragoste şi în dragoste. Am înţeles că omul căruia nu i-a mai rămas nimic în lumea aceasta poate totuşi să cunoască fericirea, chiar şi dacă numai pentru o clipă, contemplând persoana iubită. Neînchipuit de singur, neputincios să se exprime printr-o activitate pozitivă, când singura sa realizare se reduce la a-şi îndura suferinţa aşa cum se cuvine - onorabil, aşadar aflat într-o astfel de situaţie, omul poate, prin contemplarea plină de iubire a chipului persoanei iubite, pe care îl poartă în sine, să ajungă la împlinire. Pentru prima oară în viaţă am putut pricepe înţelesul cuvintelor „îngerii se pierd în contemplarea perpetuă a slavei nemărginite”.”
9. „Ştiam un singur lucru - un lucru pe care îl învăţasem deja bine: dragostea trece cu mult dincolo de persoana fizică a fiinţei iubite, găsindu-şi sensul cel mai profund în fiinţa sa spirituală, în sinele său lăuntric.”
10. „„Mărimea” suferinţei umane este absolut relativă.”
11. „Lista era singurul lucru care conta. Omul conta doar pentru că avea un număr în lagăr. Și devenea literalmente un număr: mort sau viu – asta nu avea nici o importanţă; viaţa unui „număr” era cu totul lipsită de importanţă. Iar ceea ce stătea în spatele acestui număr şi viaţa ca atare - soarta, povestea lui, numele acelui om - contau chiar şi mai puţin.”
12. „Omului i se poate lua totul, mai puţin un lucru: ultima dintre libertăţile umane – respectiv aceea de a-şi alege propria atitudine într-un anumit set de împrejurări date, de a-şi alege propriul mod de a fi.”
13. „Dostoievski spunea cândva: „Există un singur lucru de care mă tem: să nu fiu vrednic de suferinţa mea”."
14. „Dacă e ca viaţa să aibă un rost, atunci trebuie să existe deopotrivă un sens şi în suferinţă. Suferinţa face parte din viaţă şi este de nedezrădăcinat din ea, precum soarta şi moartea. Fără suferinţă şi moarte, viaţa omului nu este întreagă.”
15. „Tovarăşii mei erau de acord când spuneam că în lagăr ziua dura mai mult decât săptămâna. Cât de paradoxală putea fie perceperea timpului!”
16. „Unul dintre deţinuţi, care la sosirea sa mărşăluise de la gară până la lagăr într-o coloană lungă de necunoscuţi, mi-a spus mai târziu că se simţise ca şi cum ar fi participat la propria-i înmormântare.”
17. „Bismark: „Viaţa e ca atunci când eşti la dentist; te tot gândeşti că urmează ce-i mai rău şi când colo totul s-a terminat deja”.”
18. „Acesta este specificul omului - că poate trăi doar privind spre viitor - sub specie aeternitatis. Şi aceasta îi este salvarea în cele mai dificile clipe ale existenţei, deşi sunt momente când trebuie să-şi silească mintea să procedeze aşa.”
19. „Ce spune Spinoza în Etica lui? - Affectus, qui passio est, desinit esse passio simuiatque eius claram et distinctam formamus ideam („Emoţia, care este o suferinţă, încetează să mai fie suferinţă de îndată ce ne formăm o imagine clară şi precisă despre ea”).”
20. „Ceea ce contează cu adevărat este nu ceea ce aşteptăm noi de la viaţă, ci mai degrabă ceea ce viaţa aşteaptă de la noi.”
21. „La urma urmei, viaţa înseamnă să îţi asumi responsabilitatea de a găsi răspunsul just la problemele acesteia şi de a face faţă sarcinilor pe care ea i le trasează fiecăruia dintre noi.”
22. „„Viaţa” nu este ceva vag, ci ceva foarte real şi concret, tot aşa cum şi sarcinile vieţii sunt la fel de reale şi de concrete. Ele alcătuiesc destinul omului, care este diferit şi unic pentru fiecare individ în parte. Niciun om şi niciun destin nu pot fi comparate cu un alt om şi cu un alt destin. Nici o împrejurare nu se repetă, şi fiecare situaţie cere un alt răspuns.”
23. „Când omul descoperă că destinul lui este să sufere, va trebui să-şi accepte suferinţa ca fiind propria sa misiune; singura şi unica lui misiune. Va trebui să realizeze faptul că până şi în această suferinţă a sa, el este unic şi singur în întregul univers. Nimeni nu-l poate scuti de suferinţa lui sau nu poate să sufere în locul său. Singura lui şansă ţine de modul cum îşi poartă povara.”
24. „Şi am citat din Nietzsche: Was mich nicht umbringt, macht mich stärker („Ceea ce nu mă omoară, mă întăreşte”).”
25. „Din toate acestea putem învăţa că în lumea aceasta există două rase de oameni, două şi numai două: „rasa” omului cu bun-simţ şi aceea a omului nesimţit. Peste tot le putem întâlni pe amândouă; amândouă penetrează în toate grupurile societăţii. Niciun grup social nu e alcătuit în întregime doar din oameni simţiţi sau doar din nesimţiţi. Din acest punct de vedere, niciun grup social nu este o „rasă pură” – şi tocmai de aceea puteam uneori întâlni câte un om plin de bun-simţ printre gardienii lagărului.”
26. „În logoterapie pacientul este confruntat cu sensul vieţii sale şi reorientat către acesta.”
27. „Căutarea sensului reprezintă motivaţia primă a omului în viaţă, iar nu o „raţionalizare secundară” a pornirilor sale instinctuale. Unicitatea şi specificul sensului constau în faptul că acesta trebuie şi poate fi îndeplinit numai de către omul însuşi.”
28. „Logoterapia consideră că misiunea ei este de a ajuta pacientul să găsească sensul vieţii sale. Întrucât logoterapia îl face conştient de logosul ascuns al existenţei sale, ea este un procedeu analitic.”
29. „Vidul existenţial este un fenomen larg răspândit în secolul al XX-lea. Faptul este de înţeles; el se datorează unei duble pierderi pe care omul a suferit-o pe drumul pe care l-a parcurs pentru a deveni o fiinţă umană.”
30. „Vidul existenţial se manifestă mai ales printr-o stare de plictiseală. Azi putem să-l înţelegem pe Schopenhauer când afirma că omenirea este sortită să oscileze la nesfârşit între două extreme, între necazuri şi plictiseală. Astăzi, plictiseala le dă mai mult de furcă psihiatrilor decât o fac necazurile vieţii. Și aceste probleme în creştere devin chiar cruciale, căci procesul de automatizare a muncii va duce probabil la o creştere semnificativă a timpului liber de care se va bucura lucrătorul de rând. E păcat că mulţi nu vor şti ce să facă cu surplusul lor de timp liber.”
31. „În definitiv, omul nu trebuie să întrebe care este sensul vieţii sale, ci mai degrabă să recunoască faptul că el este cel întrebat. Într-un cuvânt, fiecare om este chestionat de viaţă şi el poate răspunde vieţii doar răspunzând pentru propria sa viaţă; vieţii îi poate răspunde doar fiind responsabil. Astfel, logoterapia vede în responsabilitate însăşi esenţa existenţei umane.”
32. „Accentul pus pe responsabilitate este reflectat de imperativul categoric al logoterapiei care sună astfel: „Trăieşte ca şi cum ai trăi a doua oară, iar prima dată ai fi acţionat la fel de greşit pe cât eşti acum pe cale să o faci!””
33. „Dragostea este singurul mod în care putem cuprinde o altă fiinţă umană în nucleul cel mai lăuntric al personalităţii sale. Nimeni nu poate deveni pe deplin conştient de esenţa unei alte fiinţe omeneşti dacă nu o iubeşte.”
34. „Într-un fel, suferinţa încetează să mai fie suferinţă din clipa în care îşi găseşte un sens, ca de pildă sensul sacrificiului.”
35. „Omul este gata şi să sufere, cu condiţia - negreşit - să fie sigur că suferinţa lui are un sens.”
36. „Într-o conferinţă televizată (Africa de Sud, 1985), Frankl face următoarea afirmaţie: „Daţi-mi voie să vă confrunt cu o definiţie, întrucâtva stranie, a disperării. Disperarea poate fi pusă într-o formulă matematică: D[isperarea] = S[uferinţă] - S[ens], adică disperarea este o suferinţă fără sens”. De îndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa lui sau un sens pentru viaţa sa în pofida suferinţei, el devine capabil să o îndure şi nu ajunge la disperare." (n. trad.)."
37. „Edith Weisskopf-Joelson, care era profesor de psihologie la Universitatea din Georgia, a afirmat într-un articol despre logoterapie că „filozofia noastră cea de toate zilele despre igiena mintală accentuează faptul că omul trebuie să fie fericit, că nefericirea este un semn de inadaptare. Un astfel de sistem de valori ar putea fi răspunzător de faptul că povara nefericirii care nu poate fi evitată este sporită de nefericirea de a fi nefericit”. Iar într-un alt articol şi-a afirmat speranţa că logoterapia „poate ajuta la contracararea unor curente nesănătoase din cultura de azi a Statelor Unite, unde suferindului incurabil i se dau prea puţine şanse de a se simţi mândru de suferinţa sa şi de a o considera înnobilantă, iar nu înjositoare, astfel încât el nu numai că este nefericit, ci se simte şi vinovat că nu este fericit”.”
38. „În fiecare clipă, omul trebuie să decidă, fie în bine, fie în rău, cum va fi monumentul existenţei sale.”
39. „Logoterapia îşi fundamentează tehnica numită „intenţie paradoxală” pe un dublu fapt, şi anume că frica produce tocmai lucrul de care persoana se teme, iar hiperintenţia face imposibil tocmai lucrul pe care omul şi-l doreşte. ”
40. „În cartea lui Gordon W. Allport, The Individual and his Religion, găsim o afirmaţie în acord cu acest fapt „Nevroticul care învaţă să râdă de sine însuşi s-ar putea să se găsească pe drumul spre autocontrol şi, probabil, spre vindecare”.”
41. „Prin urmare, orice fiinţă umană are în fiecare clipă libertatea să se schimbe."
42. „Omul este capabil să schimbe în mai bine lumea, dacă acest lucru este posibil, şi totodată este capabil să se schimbe pe sine însuşi în bine, dacă este nevoie."
43. „De fapt, libertatea este în pericol să degenereze într-un simplu capriciu dacă nu este vieţuită în termenii responsabilităţii. Acesta este motivul pentru care am recomandat ca Statuia Libertăţii de pe Coasta de Est să îi fie adăugată o Statuie a Responsabilităţii pe Coasta de Vest.”
44. „Dr. J., dr. Erwin Jekelius (1905-1952), care a organizat şi a participat direct la uciderea a mii de pacienţi la clinica Steinhof, din Viena. A fost arestat în 1945 de armata sovietică pentru crimele sale de război şi a murit de cancer la vezica urinară în închisoarea Lubianka, de lângă Moscova. La Steinhof nu numai că a exterminat adulţi, ci şi copii deopotrivă, arătându-se drept unul dintre cei mai nemiloşi şi zeloşi medici puşi în slujba politicii naziste. Printre metodele nenumărate pe care le-a folosit pentru exterminare a utilizat și o mașină de administrat electroșocuri, supunându-și victimele la o moarte extrem de lentă și de chinuitoare. Pacienții internați la clinica Steinhof erau terorizați nu numai la gândul că ar putea fi selectați în vederea examinării, ci mai ales pentru că vor fi supuși, pentru experimentele „științifice” și „medicale” unor torturi fizice și psihice insuportabile (n. trad.).”
45. „Totuşi, un medic care ar continua să îşi conceapă rolul în primul rând ca fiind unul de tehnician ar mărturisi, prin aceasta, că el nu vede în pacientul său nimic mai mult decât o maşinărie, în loc să perceapă, dincolo de boală, fiinţa lui umană!”
46. „Fiinţa umană nu este un lucru printre altele; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se autodetermină.”
47. „Generaţia noastră este realistă, căci am ajuns să cunoaştem omul așa cum este el în realitate. În cele din urmă, omul este acea fiinţă care a inventat camerele de gazare de la Auschwitz! Dar el este deopotrivă şi fiinţa care a intrat în aceste camere de gazare cu capul sus, cu rugăciunea Tatăl Nostru sau Shema Israel pe buzele sale.”
48. „Europenii consideră drept caracteristic civilizaţiei americane faptul că omului i se porunceşte, mereu şi mereu, să fie fericit (be happy). Dar fericirea nu poate fi urmărită, ci ea poate doar să urmeze. Trebuie să ai un motiv pentru „a fi fericit”. De îndată ce găseşti motivul, devii automat fericit. După cum vedem, omul nu este o fiinţă aflată în căutarea fericirii, ci mai degrabă a unui motiv de a fi fericit, prin actualizarea sensului potenţial, care este inerent unei anumite situaţii date şi care persistă în ea.”
49. „Oricând, toate momentele din care este alcătuită viaţa înseamnă a muri, căci clipa nu se mai întoarce niciodată. Şi oare nu tocmai efemeritatea este piatra de aducere aminte care ne provoacă să utilizăm cât mai bine fiecare clipă a vieţii? Da, cu siguranţă că este, de aici şi imperativul meu: Trăieşte ca şi cum ai trăi a doua oară, iar prima dată ai fi acţionat la fel de greşit pe cât eşti acum pe cale să o faci.”
50. „Nihilismul nu susţine că nu există nimic, ci afirmă că nimic n-are sens. Iar George A. Sergent avea dreptate când a promulgat conceptul „lipsei de sens învăţate”. El însuşi îşi amintea de un medic care îi spusese: „George, trebuie să înţelegi că lumea este o glumă. Nu există dreptate, totul este la nimereală. Doar când vei realiza acest fapt îţi vei da seama că este o prostie să te iei în serios. Nu există niciun scop măreţ în univers. El doar este. Nu are nici o relevanţă ce decizie iei astăzi despre cum să acţionezi”. ”
51. „Lumea se găseşte într-o stare rea, dar aceasta va deveni încă şi mai rea dacă fiecare dintre noi nu va da tot ce poate mai bun. Așa că trebuie să fim vigilenţi - vigilenţi într-un dublu sens, căci:
• de la Auschwitz, ştim de ce anume este capabil omul;
• iar de la Hiroshima ştim care este miza.”

DESPRE MINE

GALERIE/ PICTURĂ ȘI CAFEA

CAPRICIILE MUZEI

ARHIVĂ

Gândurile

și rândurile

îi fac pe oameni!