Antimuza

Sertarul meu cu gânduri, poezie, cafea, pictură, cărți și lectură.

  • HOME
  • CĂRȚI ȘI LECTURI
  • PROZĂ
  • POEZIE
  • EXTRA-VERB
  • GALERIE/ PICTURĂ ȘI CAFEA
      Toamna să nu mă cauți. Să nu răscolești prin locuri unde nu aș putea fi și să nu îndrăznești să cotrobăiești prin locuri unde m-ai găsi. Lasă-mă în dezordinea din ochii tăi și o să vezi cum în stoluri zboară păsările. De picioarele lor voi lega toate păcatele tale și ale mele ca să mă poți găsi odată cu ele.
      Toamna să nu-mi rostești numele. Spune-mi tot ce vrei și cum vrei, dar să nu-mi rostești numele. Lângă geamul cu vederea spre mare am să-ți ascult toate cuvintele. Cu sirop sau cu zahăr, agramate, mai lungi sau mai scurte, tu vei îneca în ochii mei câte o replică. Dulci sau sărate, eu voi mătura toate verbele și vom aștepta să vină ploile să spele toate punctele. Cât timp afară după geam e încă toamnă, să nu-mi rostești numele. Spune-mi tot ce vrei în mii de replici și am să le las pur și simplu în legea lor să dea foc la omenire.
      Toamna să uiți de mine. Să mă lași în fiecare dimineață pe o alee lungă de la marginea orașului. Până nu termin promenadele cu teancurile tale de raționamente în brațe, să nu îndrăznești să te gândești la mine! Când voi ajunge la capătul aleii, mai întâi vei auzi cum toate emoțiile mele fac gălăgie, iar ale tale cad bețive pe jos. Apoi și eu am să cad, și tu o să cazi. Apoi vom rosti împreună rugăciuni lui Noiembrie ca să nu mai uite niciodată de noi!
      Toamna să-mi scrii cuvinte cât mai scurte. Cu grijă să le împături pe fiecare în câte o frunză, cât mai sus, ca să ni le poată arunca copacii tocmai din înaltul cerului peste inimi. Și să taci! Nu cumva să scoți o vorbă atunci când cad frunzele! Să nu îndrăznești măcar să mai pui vreun strop de cerneală peste galbenul lor! După un veac de tăcere, vom număra împreună cuvintele și fiecare frunză va putrezi fericită în bătaia vânturilor.



1. „Hârtia este mai răbdătoare decât oamenii.”
2. „Am ajuns acum în punctul de unde a pornit toată ideea asta cu jurnalul: n-am nici o prietenă.”
3. „Fac pe ofensata și le spun, scurt pe doi, că e cazul să plece acasă.”
4. „Iubirea nu îngăduie porunci.”
5. „Pentru a n-șpea oară, doamnei Van Daan nu-i sunt toţi boii acasă.”
6. „Cu asta începe și se sfârșește de fiecare dată avalanșa ei de vorbe. „Dacă Anne ar fi fata mea.“ Din fericire, nu sunt.”
7. „Dar acum măcar știu un lucru: ajungi să cunoști bine oamenii abia după ce te-ai certat zdravăn cu ei o dată. Abia atunci poţi să le judeci caracterul!”
8. „De altminteri, nu există pe lume dușmănie mai mare decât cea dintre germani și evrei.”
9. „Săptămâna asta am citit mult și am muncit puţin. Așa trebuie să faci pe lumea asta și-atunci în mod sigur vei ajunge departe.”
10. „E un spectacol amuzant să văd cum merg oamenii. Ai zice că sunt cu toţii teribil de grăbiţi, cât pe ce să se împiedice de propriile picioare.”
11.„ Numerele 6 și 7: Despre tata și despre mine n-o să spun mare lucru. Primul este cel mai modest dintre toţi de la masă. El se uită mai întâi dacă au fost serviţi ceilalţi. Nu-i trebuie nimic, cele mai bune lucruri sunt pentru copii. Este un exemplu de bunătate, iar lângă el stă pachetul de nervi al Anexei.”
12. „Arta de a trăi. Nu sună amuzant?”
13. „Ca să fiu sinceră, din când în când uit cu cine ne-am certat și cu cine ne-am împăcat deja.”
14. „Le iubesc doar pentru că sunt mama și Margot, ca oameni ar putea să se ducă naibii.”
15. „Și pentru mine mama nu este mamă. Eu însămi trebuie să-mi fiu mamă. M-am separat de ei, mă descurc cum pot de una singură și o să văd mai târziu unde ajung. Toate astea se datorează faptului că am o imagine exactă a ceea ce se cuvine să fie o mamă și o soție și nu regăsesc la ea nimic din ce ar trebui să numesc eu mamă.”
16. „Poate oare cineva să-și mulţumească pe deplin copiii?”
17. „Nu există echilibru în felul cum sunt tratată. Într-o zi Anne este tare inteligentă și are voie să știe tot, în ziua următoare aud că Anne nu-i decât o oaie mică și proastă, care nu știe nimic și crede că a învăţat cine știe ce minunăţii de prin cărţi! Nu mai sunt bebelușul și copilul alintat de care să râdă lumea la orice gest ar face. Am idealurile mele, am idei și planuri proprii, dar încă nu le pot exprima cu limpezime.”
18. „Pentru moment, disputele furtunoase s-au mai potolit, doar Dussel mai este certat cu soţii Van Daan. Când vorbește despre doamna Van Daan, nu spune decât „vaca aia proastă“ sau „viţeaua aia bătrână“, și invers, ea îl numește pe infailibilul savant „domnișoară bătrână“, „fată bătrână veșnic ţâfnoasă“ și așa mai departe. Râde ciob de oală spartă!”
19. „Mi- a rămas o consolare, chiar dacă una destul de slabă: stiloul meu a fost incinerat, exact așa cum vreau și eu să fiu cândva.”
20. „Nu exagerez când spun că lui Dussel îi lipsește o verigă din creier.”
21. „Ce caută insul ăsta la inima mea? Că doar nu-i iubitul meu! De altfel, ce-i sănătos sau nu înăuntru el și-așa n-aude. Ar trebui mai întâi să-și cureţe urechile, căci începe să semene periculos de mult cu un surd.”
22. „Cu toată iubirea multora din jur, un om poate să se simtă singur atunci când nu e pentru nimeni „cel mai drag“. ”
23. „Mamei i s-a părut deosebit de interesantă fiindcă descrie numeroase probleme ale tinerilor. Un pic ironic, mi-am zis în sinea mea: „Ai face bine să te ocupi mai întâi de propriii tăi tineri!“”
24. „Cine știe, poate că odată o să fiu lăsată mai singură decât aș avea chef!”
25. „Am ajuns în punctul în care-mi este aproape indiferent dacă mor sau rămân în viaţă. Lumea va continua să se învârtească și fără mine, iar eu, oricum, nu mă pot opune evenimentelor. Îmi asum riscul și nu fac nimic altceva decât să învăţ și să sper că totul se va termina cu bine.”
26. „Sunt neliniștită, umblu dintr-o cameră într-alta, respir prin crăpătura unei ferestre închise, îmi simt inima bătând de parcă ar spune: „Împlinește-mi în sfârșit dorul.“ Cred că simt primăvara în mine, simt deșteptarea primăverii, o simt în corpul și în sufletul meu. Trebuie să mă stăpânesc pentru a mă comporta normal, sunt într-o confuzie totală, nu știu ce să citesc, ce să scriu, ce să fac, nu știu decât că mi- e dor…”
27. „Tot ce se poate. Însă ai avantajul că nu se vede că ești timidă. Nu- ţi pierzi nici culoarea, nici forma.”
28. „Pentru orice om căruia îi este frică, care e singur sau nefericit, remediul cel mai bun este în mod cert să iasă afară, să meargă undeva unde să fie cu totul singur, singur cu natura, cu cerul și cu Dumnezeu. Căci abia atunci și numai atunci simţi că totul este cum trebuie să fie și că Dumnezeu vrea să- i vadă pe oameni fericiţi în mijlocul naturii simple, dar frumoase. Câtă vreme toate astea există și, fără îndoială, așa va fi mereu, știu că, în orice condiţii, există o consolare pentru fiecare tristeţe. Și cred cu fermitate că natura poate alunga multe nenorociri.”
29. „Câtă vreme te poţi uita fără teamă la cer, vei ști că lăuntric ești pur și că, orice- ar fi, îţi vei regăsi fericirea.”
30. „Ce idioţi și stupizi pot fi adulţii!”
31. „Iubire, ce este iubirea? Cred că iubirea este ceva ce, de fapt, nu se poate traduce în cuvinte. Iubire înseamnă să înţelegi pe cineva, să ţii la cineva, să împărtășești cu el fericirea și necazul. Și, la toate astea, se adaugă mai devreme sau mai târziu și iubirea fizică. Ai împărţit ceva, ai oferit ceva, ai primit ceva. Și dacă te căsătorești sau nu, dacă ai un copil sau nu, dacă ţi- ai pierdut onoarea sau nu, toate astea nu contează dacă știi că pentru tot restul vieţii ai pe cineva lângă tine care te înţelege și pe care nu trebuie să- l împarţi cu nimeni!”
32. „Niciodată cucerirea mea n-ar fi atât de dificilă, atât de frumoasă și atât de minunată dacă n-ar exista tocmai atracţia celuilalt sex!”
33. „Eu cred că, dimpotrivă, în orice necaz este și o urmă de frumos. Dacă ai ochi pentru ea, descoperi din ce în ce mai multă bucurie și-ţi regăsești echilibrul. Iar cine-i fericit îi va face și pe alţii fericiţi. Cine are curaj și încredere nu se va lăsa pradă nenorocirii.”
34. „Un necaz nu vine niciodată singur.”
35. „Un pupic ici, un pupic colea n-ajung pentru a crea încredere.”
36. „Lângă o fereastră deschisă, în întuneric, doi oameni își spun mai multe decât la lumina soarelui.”
37. „Lui Peter îi spun mult mai ușor lucruri pe care nu le împărtășesc niciodată altcuiva; i-am spus, de pildă, că mai târziu vreau să scriu mult. Chiar dacă nu voi fi scriitoare, vreau, pe lângă slujba mea ori alte îndeletniciri, să nu neglijez niciodată scrisul.”
38. „Am o anumită antipatie faţă de algebră, geometrie și aritmetică. Învăţ cu plăcere la celelalte materii, dar mai ales la istorie!”
39. „O, este așa de greu, întotdeauna există inima și raţiunea, fiecare trebuie să vorbească la timpul său. Dar sunt eu sigură că am ales bine momentul?”
40. „Așa cum, desigur, poţi să- ţi închipui foarte bine, aici se pune deseori cu disperare întrebarea: „La ce folosește, o, la ce folosește acum războiul ăsta? De ce nu pot trăi oamenii în pace unii cu alţii? De ce trebuie pustiit totul?“ Întrebarea asta e de înţeles, însă nimeni n-a găsit până acum un răspuns mulţumitor. Da, de ce se fabrică în Anglia avioane din ce în ce mai mari, bombe din ce în ce mai grele și în același timp case-tip pentru reconstrucţie? De ce se cheltuiesc zilnic milioane pentru război și nici un cent pentru medicină, pentru artiști, pentru săraci? De ce trebuie să sufere oamenii de foame, în timp ce în alte părţi ale lumii hrana supraabundentă se strică și se aruncă? O, de ce sunt oamenii așa de nebuni?”
41. „Este, firește, o nebunie ce se întâmplă în lume!”
42. „Ultimul banc al lui Van Daan: Inspirat de lecţiile despre Biblie și Adam și Eva, un băiat de treisprezece ani îl întreabă pe taică- său: „Spune-mi, tată, cum m-am născut eu de fapt?“
„Ei bine, a răspuns tatăl, barza te-a pescuit din apa cea mare, te-a așezat pe pat lângă mama și a ciupit-o tare de picior. De aceea ea a început să sângereze și a trebuit să stea mai bine de o săptămână în pat.“
      Ca să afle și mai exact cum a fost, băiatul a întrebat-o și pe mamă. „Spune-mi, mamă, a întrebat, cum te-ai născut tu de fapt și cum m-am născut eu?“ Mama i-a povestit exact același lucru, după care băiatul, ca să afle cu adevărat totul, s-a dus la bunicul lui. „Spune- mi, bunicule, a spus el, cum te-ai născut tu și cum s-a născut fiica ta?“ Și, pentru a treia oară, a auzit aceeași poveste.
      Seara, a scris în jurnalul lui: „După ce am strâns informaţii foarte exacte, trebuie să constat că în familia noastră, timp de trei generaţii, n-au existat nici un fel de relaţii sexuale!”
43. „De fapta unui creștin răspunde el singur, de fapta unui evreu răspund toţi evreii.”
44. „Lumea e cu susu-n jos.”
45. „În orice reproș e și ceva adevărat.”
46. „Femeile sunt niște soldaţi care luptă și suferă pentru supravieţuirea omenirii, mult mai viteji, mult mai curajoși decât numeroșii eroi ai libertăţii cu gura lor mare!”
47. „Nu există decât o singură regulă de care trebuie să ţii seama: să râzi de toate și să nu-ţi pese de nimeni! Pare egoist, dar, în realitate, ăsta e singurul remediu pentru cei care-și plâng singuri de milă.”
48. „În viaţă e greu să stai pe propriile picioare, dar este și mai greu să fii singur cu trăsăturile tale sufletești și de caracter, și totuși să-ţi păstrezi fermitatea.”
49. „Noi toţi trăim, dar nu știm de ce și pentru ce, trăim aspirând la fericire, trăim toţi diferit și totuși la fel.”
50. „Să meriţi fericirea înseamnă să muncești pentru ea și să faci bine, nu să faci speculă și să fii leneș. Lenevia poate să pară atrăgătoare, munca oferă satisfacţie.”
51. „O conștiinţă împăcată te face puternic!”
52. „Fiecare copil trebuie să se autoeduce.”
53. „Părinţii nu pot da decât sfaturi sau bune îndrumări, de formarea definitivă a propriului caracter răspunde fiecare în parte.”
54. „În mod fundamental tinereţea este mai solitară decât bătrâneţea.”
55. „Nouă, tinerilor, ne este de două ori mai greu să ne susţinem opiniile într-o vreme în care tot ce înseamnă idealism e distrus și zdrobit, în care oamenii își arată partea cea mai urâtă, în care se pun sub semnul îndoielii adevărul, justiţia și Dumnezeu.”
56. „Asta-i dificultatea timpului nostru: idealurile, visele, speranţele frumoase nici nu apucă să apară bine, și numaidecât sunt lovite de realitatea atroce și distruse cu totul.”

      Când ajungi la vârsta de 24 de ani, unele lucruri parcă le simți ca la 82, iar altele ca la 13.

      #1 Mie chiar nu-mi plac discuțiile lungi despre unghiile mele sau ale tale și despre câtă culoare e sau nu pe ele. Sunt în stare mai degrabă să termin o astfel de discuție decât să o încep. Eu apreciez momentul în care am pe mâini tot felul de culori de acuarele, creioane, cafea și vopsele pe care tocmai am reușit să le dau viață pe foi sau pe o pânză albă. Și dacă mai pot dansa în momentul respectiv după melodiile mele preferate, sunt un om mai mult decât fericit. Trebuie să mă vezi în acel moment ca să te convingi. Imaginează-ți un om care dansează și e murdar pe mâini de toate culorile.  
      Nu e vorba despre faptul că nu-mi place să-mi vopsesc unghiile sau că nu-mi cumpăr ojă. Pur și simplu nu-mi plac discuțiile despre subiecte care nu merită prea multă atenție. 

      #2 Știu precis, din multe surse verificate, că aproximativ 13% din populația globului moare anual de cancer - maladia asta continuă să-i sperie pe mulți; asta ar însemna cam 9,6 milioane de oameni și această cifră va continua să crească în viitor. Cum s-ar spune, asta-i pasiunea mea “profesională”, deci știu ce zic! Cancerul este încă o “închisoare incurabilă” din viața secolului XXI de care mulți se tem, doar că puțini știu că această “închisoare” a existat încă de la începutul omenirii, să zicem ca și multa prostie omenească care ne înconjoară. Odată cu milioanele de oameni și cu multe alte boli, nu moare și nu a murit niciodată ipocrizia și supradoza de prostie din oameni, ba din contra, în ultima vreme se face tot mai răspândită cu fiecare descoperire științifică. Umanitatea a târât după ea veacuri întregi cancerul și prostia. De prima, să sperăm că vom putea scăpa vreodată, dar nu este suficient să avanseze doar medicina pentru asta. A doua însă, avansează de una singură, fără prea multe implicații științifice.

      #3 De la o vreme am observat că maculatura prinde valoare în librării. E multă, e tare multă și are efect de spălare de creier printre puținele cărți bune. Sub marca “bestseller” sunt o mulțime de cărți care nu-și merită cititorii și nici măcar eticheta. Ca să înțelegi asta, nu trebuie deloc să te grăbești să cumperi ceva de pe rafturile librăriilor atunci când le calci pragul. Mai întâi de toate studiază-l un pic pe autor, vezi cine este ca personalitate, începe să-i citești pe marii clasici, ai noștri sau din literatura universală. Câțiva, dar buni, foarte buni încât să-ți șlefuiască bine gustul pentru lectură. Apoi vei înțelege câtă maculatură scumpă stă pe rafturile librăriilor și cum trebuie să-ți alegi cărțile pe care merită să le citești. Eu, personal, am aruncat multe cărți, unele din topuri, numai după ce citeam câteva pagini. 
      E o responsabilitate enormă atunci când oferi omului în dar o carte. Cărțile chiar pot schimba oamenii. Eu le-am primit în dar pe cele mai bune, pentru că oamenii care mi le-au oferit sunt și ei niște buni cititori.

     #4 Conceptul de “Dezvoltare personală” de multe ori m-a convins că nu stă în “cărțile de dezvoltare personală”. E o tâmpenie să crezi că DOAR cărțile cu o astfel de etichetă te pot face om, că doar ele te pot învăța ceva și că personalitatea ta poate fi ascunsă printre paginile lor. Prima carte de dezvoltare personală pe care o ținem cu toții în mână este Abecedarul, căci dacă n-am fi ținut Abecedarul în mâini, nu le-am fi ținut pe restu' toate. Tot ce auzi, tot ce citești, tot ce vezi, tot ce admiri, tot ce iubești, absolut tot - îți creează, de fapt, personalitatea.

     #5 Încrederea în idealurile și forțele proprii trebuie să le păstrezi la loc ferit de lumină și să le consumi zilnic. Mi-a trebuit și mie ceva timp ca să înțeleg că acesta este singurul gram din caracterul tău pe care tu îl creezi și o lume întreagă, plină de zoi sociale cu efect de spălare de creier, se luptă ca să ți-l zmulgă.

      #6 Nefericirea, în principiu, te costă o mulțime de lucruri. Fericirea te costă doar un singur lucru - acela de a fi fericit în clipa prezentului, moment pe care foarte puțini îl conștientizează. Oamenii, de obicei, sunt preocupați de “ieri” sau de “mâine” și uită că, de fapt, sunt în stația lui “azi”.

      #7 Succesul e o stare de împlinire personală în primul rând. Niciodată nu contează rezultatul, cât toate eforturile depuse pentru a ajunge la rezultatul final. Pentru fiecare dintre noi succesul este ceva personal și unic. Fiecare are propria rețetă pentru a ajunge la succesul său și nimeni nu va face exact aceiași pași ca și tine, chiar dacă ați ajuns către același posibil țel. Așa că nu văd rostul a miilor de sfaturi “de succes” care astăzi sunt foarte bine comercializate. Un foarte bun sfat “de succes” poate deveni pentru cineva un foarte bun sfat pentru eșec. E suficient să fii destul de ambițios, să fii pregătit să treci prin “foc”, “apă” și oricare altă “stihie socială” ca să-ți sărbătorești fiecare țel, asta până la urmă o fac toți. Să îi asculți pe toți și să faci ca tine - singura regulă care funcționează!

      #8 Oamenii iubesc și urăsc cu aceeași intensitate. Când nu e ură, e iertare, dar iertarea cea adevărată trebuie să fie din toată inima, până la ultima picătură de sânge.
      Când nu e dragoste, fac zgomot toate cuvintele frumoase. Mușcă unul din trupul celuilalt până își golesc sufletul ambii, ca să înțeleagă că oasele lor nu s-au putut iubi niciodată cu adevărat. 

      #9 O femeie învață să fie femeie numai atunci când tot ce-i rămâne de făcut este să fie o femeie puternică. Toate miturile despre femei puternice și fricile bărbaților mă plictisesc. Punct! La acest capitol nu mai am nimic de spus, orice altceva cred că ar fi de prisos.

      #10 N-am dușmani și nici prieteni raportați 50% la 50% și cu siguranță că nici tu nu ai. Nu există o astfel de prietenie și nici dușmănie. Atât din răutatea, cât și din bunătatea oamenilor, omul învață să fie OM.

Cât despre viață, se trăiește la extremul simplu;
Frumosul se conjugă numai la prezent;
Eticheta de pe vârstă se păstrează la absent...

Când nu mai ai timp nu-l mai poți pierde 
Oriunde,
Oricând și lângă oricine! 
      Fiecare crăpătură de zâmbet din colțul gurii își are prețul său, mai ales atunci când o îneacă câte o lacrimă.
      Toate întâmplările de a cunoaște oameni trebuie să merite toate motivele de-ai păstra alături. Toate drumurile parcurse trebuie să merite fiecare centimetru care te-a depărtat de locul de unde ai pornit.
      Toate aspirațiile tale trebuie să merite toate sacrificiile tale.
      Toată maturitatea ta trebuie să merite toate visele copilăriei tale.
      Toată iubirea ta pe care o porți omului de alături trebuie să merite toate căutările tale.
      Eu câștig atât, cât câștigați și voi în fiecare zi.
Aceleași 86400 de secunde – singura investiție pentru care obosim să căutăm motive, semnată la final de regretele festive!


1. „Un vânt uşor aduce către noi fumul. Simt în nări mirosul greţos de carne arsă şi de păr pârjolit. Medicii cunosc bine acest miros! - Este mirosul specific de acroleină degajat de carnea de om arsă, acelaşi miros pe care îl are ceara de lumânări bisericeşti fabricată din seu de hoituri.”
2. „După moartea prin gazare, prin injecţie cu cloroform, prin împuşcare în ceafă, fac cunoştinţă cu al patrulea mod de omucidere, moartea combinată.”
3. „Totul este sârmă ghimpată, întreaga Germanie este un enorm lagăr de concentrare împrejmuit cu sârmă ghimpată.”
4. „Doctorul Mengele vrea să dezlege secretul proliferării umane prin studiul gemenilor, sacrificând material uman în cantităţi nelimitate. Doctorul Wolff cercetează cauzele bolii însoţite de diaree, deşi toată lumea le cunoaşte cauzele. Aici, diareea se produce după următoarea reţetă: se iau oameni, femei, bărbaţi, copii nevinovaţi în plină creştere, se despart de tot avutul lor, se internează în ghetouri pe timp de şase săptămâni. Apoi se înghesuie câte o sută într-un vagon de marfă, li se dă o găleată cu apă clocită şi sunt transportaţi la Auschwitz. Ajunşi aici, sunt cazaţi câte o mie în nişte barăci care iniţial au fost proiectate ca grajduri pentru cai, li se asigură o raţie alimentară de şapte sute de calorii pe zi constând din pâine mucegăită, preparate din faină de castane sălbatice, margarină extrasă din lignit şi 30 de grame de salam mustind de apă, preparat din carnea unor cai răpciugoşi. Toate acestea se stropesc cu o jumătate de litru de zeamă de urzici sau supă fără grăsime, fără făină şi fără sare. În termen de patru-cinci zile diareea se declară în mod cert, iar după trei-patru săptămâni, toţi bolnavii se fac bine, fiindcă mor în ciuda eforturilor depuse de medici.”
5. „În K.Z. cu siguranţă, despărţirea şi plecarea înseamnă a muri puţin.”
6. „Astăzi, în cursul vizitei medicale, am dat peste un caz deosebit. Un fochist din Sonderkommando a înghiţit o cantitate mare de luminal pentru a se sinucide. Cea mai frecventă formă de sinucidere aici, pentru că Sonder-iştii îşi pot procura uşor luminalul din bagajele rămase în urma victimelor gazate.”
7. „Şi pentru că vorbim despre inscripţii, mă simt obligat să amintesc despre o lozincă citită de fiecare prizonier din K.Z.: arbeit macht frei! – Munca te eliberează! Şi cum am văzut-o eu transpusă în realitate?”
8. „Munca te eliberează! Lagăr de refacere! Ce lucruri infernale, fără pereche! În luna iunie sau iulie li s-au distribuit oamenilor din barăcile suprapopulate o sută de mii de cărţi poştale, obligându-i să scrie vreunui cunoscut, oricui. De asemenea li s-a poruncit ca la expeditor să nu scrie Auschwitz sau Birkenau, ci Waldsee. 

      Localitatea cu acest nume se găseşte la frontieră cu Elveţia. Scrisorile au fost expediate, au sosit şi răspunsurile. Eu am fost martor ocular când scrisorile de răspuns - cam cincizeci de mii la număr – au fost arse pe un rug pregătit în curtea crematoriului. De altfel, ele nu mai puteau fi înmânate, căci destinatarii au fost arşi până să le sosească răspunsul. Această acţiune a fost anume organizată astfel. Scopul ei era de a linişti şi a induce în eroare opinia publică mondială.”
9. „De altfel, una din trăsăturile caracteristice ale nemţilor, chiar şi în K.Z., este că respectă pe oamenii pricepuţi într-o îndeletnicire oarecare, atâta timp cât au nevoie de ei.”
10. „Într-una din zile, stăteam amândoi la masa de lucru şi răsfoiam dosarele gemenilor disecaţi până atunci. Deodată observă o pată uşoară de grăsime pe coperta de carton albastru a unui dosar. În timpul disecţiei iau adesea dosarul în mână, aşa îmi explic că s-a pătat. El se uită dojenitor la mine şi mă întreabă cu toată seriozitatea: „cum poţi să te porţi atât de neglijent cu dosarele pe care le-am întocmit eu atâta dragoste?“ Doctorul Mengele a rostit cuvântul dragoste. Am rămas atât de uimit, încât n-am avut putere să-i răspund.”
11. „Unele caractere ereditare, fie benigne, fie maligne, se manifestă deja la naştere. Astfel de cazuri se observă la copiii care se nasc cu mai multe sau mai puţine degete decât în mod normal, la mâini sau la picioare. Există caractere ereditare, care se manifestă mai târziu sub forma unor boli cronice ca astmul bronşic, epilepsia, hipertensiunea menţionată deja, cataracta senilă, care apare după vârsta de şaizeci de ani.”
12. „Chiar dacă a sosit cu mare întârziere, au rămas totuşi în viaţă câteva mii din cele şase milioane de suflete, pe care fuhrer-ul celui de-al treilea Reich, un dement, un piroman nebun, i-a deportat de pe cuprinsul Europei pentru a-i aduna pe peroanele gărilor Majdanek, Treblinka, Auschwitz, luminate de flăcările rugurilor de la Birkenau.”
13. „A doua zi de dimineaţă trăim un moment istoric: un detaşament format din o mie de deţinuţi soseşte în curtea Crematoriului I şi împărţiţi pe echipe, încep dărâmarea clădirii cu trecut sângeros.”
14. „Totul s-a sfârşit! Ruşii sunt la patruzeci de kilometri de Auschwitz, întreaga Germanie este pe drumul pribegiei! Din zonele de frontieră se refugiază toată lumea. Vorbele acestea sunt ca un balsam, iar amărăciunea Ober-ului aprinde în mine scânteia nădejdii. Dacă am reuşi să scăpăm cu viaţă?!?”
15. „Nu există nici o contradicţie între Ordinul de la 17 noiembrie care interzice orice formă de moarte violentă şi execuţia de astăzi, deoarece s-au executat nişte sentinţe ale curţii marţiale.”
16. „Noi fugim ca să ne salvăm viaţa, nici prin gând nu ne trece să ne oprim măcar pentru o clipă să ne însuşim ceva. Noi am învăţat că totul este trecător şi că toate lucrurile au o valoare relativă. Cu excepţia unui singur lucru: libertatea.”
17. „Mă întâlnesc din nou cu una din formele de moarte violentă. Probabil SS-iştii au ordin să nu lase în urmă nici un om viu. Nu este o constatare încurajatoare. Tot convoiul este îngrozit de şirul lung de morţi. Grăbim paşii. Mărşăluim pentru viaţa noastră!”
18. „Încă atunci în crematoriu, şi-a făcut testamentul şi mi-a încredinţat ultimele sale dorinţe.
 „Miklös - mi-a spus odată — tu, cu voinţa ta puternică, te vei întoarce cu siguranţă acasă, dar eu nu voi apuca sfârşitul acestor lucruri. Soţia şi fetiţa mea au pierit aici, în sala de gazare. Sunt sigur. Am ascuns un băieţel la călugării de la schitul Köszeg. Este copilul meu. Are doisprezece ani şi îl cheamă Sândorka. Ia-l la tine dacă ajungi acasă, aceasta este ultima mea dorinţă, ştiind că voi muri.” I-am promis că-i voi respecta dorinţa.”
19. „Trei bărbaţi mari formează şi modelează caracterele popoarelor lumii şi le asigură viitorul: Stalin, conducătorul genial al poporului rus, Roosevelt Franklin Delano, preşedintele înţelept al Statelor Unite, precum şi Churchill, leul englezilor.”

1. „Noi nu ştim ce este esenţial în propria existenţă personală, iar altuia nu trebuie să-i pese de asta. Ce ştie un peşte despre apa în care înoată întreaga lui viaţă?”
2. „Trăiesc într-o singurătate care este dureroasă în tinereţe, dar minunată în anii maturităţii.”
3. „Un prieten matematician îmi spunea deunăzi jumătate în glumă, jumătate în serios: „Matematicianul știe desigur ceva, dar, fără îndoială, nu știe tocmai ceea ce i se cere în momentul respectiv.“”
4. „Dacă mă consacru unei ştiinţe nu din raţiuni exterioare, cum ar fi câştigul material, ambiţia şi, de asemenea nu, sau nu exclusiv, pentru satisfacţia sportivă, pentru plăcerea gimnasticii creierului, atunci trebuie, ca învăţăcel al acestei ştiinţe, să mă intereseze în mod arzător întrebarea: Ce ţel vrea şi poate să atingă ştiinţa căreia mă dedic? În ce măsură rezultatele ei generale sunt „adevărate“? Ce este esențial în ea și ce ține doar de aspecte contingente ale dezvoltării?”
5. „După Mach, ştiinţa nu este altceva decât comparare şi ordonare a conţinuturilor de conştiinţă ce ne sunt date de fapt, potrivit anumitor puncte de vedere şi metode probate de noi în timp. Fizica şi psihologia nu se deosebesc deci una de cealaltă în ceea ce priveşte obiectul, ci numai din punctul de vedere al ordonării şi corelării materialului.”
6. „Mai întâi, cred, împreună cu Schopenhauer, că unul din cele mai puternice motive ce conduc la artă și știință este evadarea din viața de toate zilele cu asprimea ei dureroasă și pustiul ei dezolant, din cătușele propriilor dorințe veșnic schimbătoare.”
7. „Schopenhauer a spus o dată: Der Mensch kann, was er will; er kann aber nicht wollen, was er will (Omul poate face ceea ce vrea, dar nu poate să vrea ceea ce vrea).”
8. „Arta medicală n-ar putea supraviețui dacă ar prescrie medicamentele și ar descrie bolile în limbajul de fiecare zi.”
9. „Murphy: Firește că nu este o situație nouă; dar în prezent știința biologică nu e atât de vitală cum este știința fizică. Pe oameni nu-i mai preocupă atât de mult dacă descindem sau nu din maimuțe, cu excepția unor pasionați de regnul animal, care consideră că prin ideea descendenței omului din maimuță se face o mare nedreptate maimuțelor. Nu mai există astăzi acel interes public pentru biologie de pe vremea lui Darwin și Huxley. Centrul de greutate al interesului public s-a deplasat spre fizică. Acesta e motivul pentru care publicul reacționează în felul său la orice nouă formulare din fizică.”
10. „Einstein: Trebuie să faci deosebire între fizician și littérateur atunci când cele două profesii se îmbină în aceeași persoană. Voi aveți în Anglia o mare literatură engleză și o mare disciplină a stilului.”
11. „Murphy: Literatura detestă acel amor intellectualis pentru adevărul logic, care pasionează pe omul de știință.”
12. „Tot ce este de origine empirică în cunoaștere nu este niciodată cert .” (Hume)
13. „S-a spus deseori și, desigur, nu pe nedrept, că omul de știință este un slab filozof.”
14. „Întreaga știință nu este altceva decât o rafinare a gândirii de toate zilele.”
15. „Gândirea logică este în mod necesar deductivă; ea se întemeiază pe concepte și axiome ipotetice.”
16. „Fizica reprezintă un sistem logic de idei aflat în stare de evoluție, a cărui bază nu se poate obține distilând-o prin vreo metodă inductivă din datele experienței, ci numai prin invenție liberă.”
17. „Știința este încercarea de a face ca diversitatea haotică a experienței noastre senzoriale să corespundă unui sistem de gândire uniform din punct de vedere logic.”
18. „Orice om e liber să aleagă în ce sens să-și orienteze străduințele; de asemenea, orice om se poate mângâia cu vorba lui Lessing că mai de preț este căutarea adevărului decât stăpânirea lui.”

1. „Pentru că revelația unirii desăvârșite aceasta e: te regăsești pe tine în clipa când te pierzi.”
2. „Toate sunt întâmplătoare pe lumea asta, fără nici o necesitate, fără nici o noimă...”
3. „Mă întreb, bunăoară, dacă nu cumva în ziua când am început să iubesc nu s-a întâmplat ceva lângă mine, ceva pe care eu nu l-am văzut sau pe care nu l-am înțeles și prin ignorarea căruia m-am abandonat, fără luciditate, cu totul iresponsabil, întâmplărilor. Te trezești că ai devenit ceva, aproape fără să-ți mai amintești începuturile acestei transformări.”
4. „E destul de ușor să cunoști și să uiți un trup.”
5. „Orice femeie pe care o iubesc mă apasă, mă sugrumă și, fără voia ei, mă destramă și mă topește, până la descompunerea finală. De sfârșitul acesta nu scapă nici un bărbat.”
6. „Pe o femeie care-și subliniază contururile obscene nu o poți privi altfel decât obscen.”
7. „Femeia ne invită întotdeauna s-o privim așa cum vrea ea.”
8. „Cei mai mulți dintre noi suferim de tristeți umilitoare, de ordin biologic sau psihologic.”
9. „În clipa când i-am luat mâna și i-am înălțat ușor brațul ca s-o cuprind pentru dans, muzica a încetat. Am rămas o clipă cu palma ei strânsă într-a mea, în aer.”
10. „Căci ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învățat în contemplarea iubitei: să știi cum să-i privești ochii.”
11. „Pe mine mă obsedează mai ales amănuntul acesta, că dacă aș fi știut să privesc într-un anumit fel ochii unei femei, viața mea întreagă ar fi decurs altfel...”
12. „Prin ce miracol se transformă o simplă întâmplare în extaz și rapt, iar o întâlnire în dragoste? Întrebarea aceasta mă obsedează.”
13. „Dacă ai ști cât am fugit de tine până te-am întâlnit.”
14. „Câteodată își spunea că e imorală cu dragostea ei strivitoare, că un om nu poate trăi fără să muncească, și mai ales un artist nu are dreptul să-și îngroape talentul într-o dragoste fericită, și pentru ființa ei cinstită îndoielile acestea erau chinuitoare.”
15. „Cine nu știe, de altfel, că în dragoste nici o certitudine nu e definitivă, că lucrul acela elementar – sentimentul că ești iubit – trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greșeală surpă totul în nebunie și dezgust.”
16. „Ce ascunzi tu, de atragi cu atâta putere?”
17. „Majoritatea românilor ratează odată cu maturitatea; sunt geniali în copilărie; sclipitori și plini de talent în tinerețe și ratați la maturitate.”
18. „E ciudată setea aceasta de a te mărturisi și a cere iertare cuiva printr-o carte...”
19. „Viața va curge înainte, așa cum curge și acum, și cine știe cum ne va înghiți pe fiecare dintre noi.”
20. „Întotdeauna e târziu pentru un bărbat care a cunoscut odată o mare dragoste. Orice ar încerca e prea târziu.”
21. „Cred că e destul de penibil rolul de amant.”

1. „Când eram copil știam să fiu generos; am uitat acest lucru când am devenit un om civilizat. Am trăit în conformitate cu natura, în timp ce astăzi duc o viață artificială. Fiecare pietricică frumoasă avea, în ochii mei, valoarea sa; fiecare pom în modul în care creștea, trezea respectul meu. Astăzi, împreună cu omul alb, mă închin înaintea unui peisaj pictat a cărui valoare este măsurată în dolari.” (Ohiyesa)
2. „Când faci unele lucruri
     Sunt împotriva ta, toți cei care fac același lucru,
     Sunt împotriva ta, toți cei care fac contrariul,
     Sunt împotriva ta, toți cei care nu fac nimic.”
3. „De mii de ani umanitatea experimentează faptul că, în definitiv, toate bolile sunt de origine psihică și acest lucru constituie, acum, o valoare științifică solidă înscrisă în patrimoniul cunoașterii universale; numai medicina modernă face din noi, ființe însuflețite, un sac plin de formule chimice.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
4. „Este oarecum ciudat că, în epoca informaticii, nimeni nu s-a gândit la faptul că, creierul, centrala operativă a organismului nostru, poate fi responsabiol de toate bolile.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
5. „Cu ajutorul vaccinurilor, creăm dezordine în propriul nostru corp care-și pierde, astfel, capacitatea de a distinge ceea ce este util de ceea ce este nociv; întregul nostru sistem de „recunoaștere” este bulversat iar sistemul nostru imunitar slăbit: până la bolile imunodeficiente nu mai este decât un pas. Fiecare dintre noi se naște într-un loc și într-o epocă marcată de un anumit număr de microbi, cu care se va adapta în cursul existenței sale.”
6. „Robert Mc Namara, fostul președinte al Băncii Mondiale și fostul secretar de stat american declara într-o zi: „Trebuie luate măsuri foarte aspre de reducere demografică, chiar și împotriva voinței populațiilor. A reduce procentul de natalitate s-a dovedit insuficient sau imposibil. Deci, trebuie să crească procentul de mortalitate. Cum? Prin mijloace naturale: foamete și boală. După medicul Guylaine Lanctôt, vaccinurile fac parte din acest plan premeditat.”
7. „Bolile nu există și nu au existat niciodată în sensul în care noi le-am înțeles. Acestea nu sunt decât fazele diferite ale unui program bine fondat (SBS), conceput de natură.” (Doctor Ryke Geerd Hamer)
8. „Ceea ce este cu adevărat tulburător, este că oamenii sunt convinși de faptul că știința are răspuns la orice.”
9. „După Hamer, nimeni nu ar trebui să intre vreodată în dializă, chiar dacă procentul de dializă este foarte ridicat: se poate trăi foarte bine și în acest stadiu, cu condiția de a elimina două sute de mililitri de urină pe zi, de regulă toată lumea elimină această cantitate. Mai mult, dializa crează întotdeauna un nou șoc emoțional, din cauza transfuziei, care afectează splina, rezerva noastră biologică de sânge.”
10. „În natură – funcția crează organul.”
11. „Nu realitatea însăși ci concepția pe care o au despre ea, este cea care chinuie oameni.” (Epitteto)
12. „Suntem singurii proprietari ai propriei noastre persoane, singurii artizani ai propriei noastre vindecări.”
13. „Medicina oficială afirmă că celulele canceroase migrează, pornind de la un cancer primitiv, pe cale arterială sau limfatică; însă aceasta nu este decât o ipoteză, care nu a fost niciodată dovedită în laborator.”
14. „Dacă suferim un șoc emoțional în momentul în care trece o vacă, vom face alergie la vaci, însă dacă în momentul șocului noi mâncăm o portocală, vom fi alergici la portocale.”
15. „Nimic nu este perfect, totul este perfectibil; nimic nu este static, totul este în mișcare, altfel nu ar exista viață.”
16. „Noua medicină este medicina viitorului. Împiedicarea continuă a aplicării sale permite, în fiecare zi, crime împotriva umanității.”
17. „Medicina oficială – un sistem al bolii aflat în serviciul banilor.”

Iubirea m-a lăsat pe drumuri,
La marginea unui oraș
În care viața înseamnă
Să alergi în ritm cu turma;
Mi-a trimis departe oasele
Ca să-mi plimbe sufletul;
M-a trimis departe de ultimul sărut,
M-a trimis departe de visele mele,
M-a trimis în ghearele absurdului,
Crezând că o să mă salveze.
M-a trimis ca să încalț papucii singurătății
Și pe care să-mi vină tot mai greu să-i las, 
Tot mai greu...
Iubirea m-a lăsat pe drumuri
Străine și deșarte
Tocmai din cauza că niciodată
Nu a fost în inima omului pe care îl iubeam.


Te aud cum vorbești cu venele mele 
Și le salvezi la capătul unui liman, 
Iar noaptea veghează cuvintele tale 
Ca să le arunce pe toate într-un ocean. 
Iubește-mă și rupe-mă-n două, 
În trei sau în patru bucăți, câte vrei 
Și strânge-mi pieptul în două cu frunze 
Să-mi vezi primăverile pline de ierni. 
M-auzi cum vorbesc cu venele tale 
Și cum le desfac și le-mpletesc 
În două cu vinul regal dintr-o noapte 
În care stelele au fost bete pe cer. 
Buzele tale crapă moi peste mine, 
Îngheață în iarna pieptului meu. 
Și câte ninsori și nopți muzicale 
Cântă amorul nostru suprem!


Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire

Toate drepturile de autor sunt rezervate. Un produs Blogger.

DESPRE MINE

Mădălina Ghiaur
„Cu siguranță am mai multe vieți, nu doar una. Așa îmi place mie să cred!
Pasiunile mele sunt niște cerșetoare pe care le port cu mine peste tot și mă descoperă de fiecare dată altfel...
Iubim împreună.
Plângem împreună.
Râdem împreună.
Ne ridicăm împreună.
Ne îndrăgostim împreună.
Căutăm materia și antimateria în tot ce este viu.
Până la punct, de obicei, stau cuvintele. După punct dansează muza, gândul și capriciile!”
________________________

GALERIE/ PICTURĂ ȘI CAFEA

GALERIE/ PICTURĂ ȘI CAFEA

CAPRICIILE MUZEI

  • Recenzie – „20 de ani în Siberia. Amintiri din viață” de Anița Nandriș-Cudla
  • Citate/ fraze preferate din romanul „Dragoste în vremea holerei” de Gabriel García Márquez
  • PREA MULTĂ IUBIRE
  • Citate/ fraze preferate din „Omul în căutarea sensului vieții” de Viktor E. Frankl
  • NOTIȚĂ
  • ÎMBRĂȚIȘAREA
  • DOI
  • ADEVĂRATA FEMINITATE
  • PRĂPASTIA
  • IUBIM BĂRBAȚII

ARHIVĂ

  • ▼  2023 (4)
    • ▼  iunie (1)
      • Citate/ fraze preferate din „Îngerii dispar în plo...
    • ►  mai (1)
    • ►  februarie (2)
  • ►  2022 (6)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  august (1)
    • ►  iulie (1)
    • ►  iunie (2)
    • ►  ianuarie (1)
  • ►  2021 (1)
    • ►  iulie (1)
  • ►  2020 (21)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  septembrie (1)
    • ►  august (1)
    • ►  iunie (1)
    • ►  mai (5)
    • ►  aprilie (1)
    • ►  martie (3)
    • ►  februarie (4)
    • ►  ianuarie (4)
  • ►  2019 (27)
    • ►  decembrie (3)
    • ►  noiembrie (4)
    • ►  octombrie (3)
    • ►  august (4)
    • ►  iulie (1)
    • ►  iunie (3)
    • ►  mai (2)
    • ►  aprilie (3)
    • ►  februarie (2)
    • ►  ianuarie (2)
  • ►  2018 (14)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  iunie (1)
    • ►  mai (1)
    • ►  aprilie (1)
    • ►  martie (2)
    • ►  februarie (5)
    • ►  ianuarie (1)
  • ►  2017 (8)
    • ►  noiembrie (1)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  august (1)
    • ►  iulie (2)
    • ►  mai (2)
  • ►  2016 (9)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  octombrie (1)
    • ►  septembrie (1)
    • ►  august (1)
    • ►  iulie (1)
    • ►  mai (2)
    • ►  martie (1)
    • ►  ianuarie (1)
  • ►  2015 (10)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  noiembrie (2)
    • ►  septembrie (4)
    • ►  februarie (1)
    • ►  ianuarie (2)
  • ►  2014 (5)
    • ►  septembrie (2)
    • ►  august (2)
    • ►  martie (1)
  • ►  2013 (12)
    • ►  noiembrie (2)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  iulie (1)
    • ►  mai (1)
    • ►  martie (3)
    • ►  februarie (1)
    • ►  ianuarie (2)
  • ►  2012 (27)
    • ►  noiembrie (1)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  iulie (1)
    • ►  iunie (2)
    • ►  aprilie (1)
    • ►  martie (5)
    • ►  februarie (11)
    • ►  ianuarie (4)
  • ►  2011 (3)
    • ►  decembrie (3)
Powered By Blogger
Toate drepturile de autor sunt rezervate!

Gândurile

și rândurile

îi fac pe oameni!

Designed by OddThemes | Distributed by Gooyaabi Templates