Cu-al ei chip şi suferinţă,
Privirea ei mă înfioară;
În ea găsesc a mia oară
Şi dragoste, şi pocăinţă.
O, dulce mamă şi speranţă
Eu te iubesc atât de mult,
Tu ai fost visul meu ce-ndată
A făurit ceea ce sunt.
Puţine stele sunt pe cer
Ce parcă toate îţi vegheză
Trupul trudit ascuns în noapte,
Dar sufletul ţi-l luminează.
Eu mă închin în faţa ta
Şi-ţi sunt datoare viaţa toată,
Pentru existenţa mea
Şi pentru drumul meu prin soartă.
0 Comments